Performanța în educație nu se obține prin măsuri brutale și negândite

Prezentăm opinia Corneliei Popa Stavri, secretar general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ cu privire la desființarea inspectoratelor școlare

(Sursa: Pixabay cc0)

Puține lucruri generează o mai vie dezbatere decât educația românească. Cenușăreasa alocărilor bugetare, educația este terenul unor lupte foarte puternice. De curând, un partid care se autodefiniește ca progresist, Uniunea Salvați România, și-a prezentat programul de guvernare. La capitolul educație, vedem un punct de vedere care este promovat intens de parlamentarul Claudiu Năsui care, printre altele, propune deodată și fără rețineri, desființarea inspectoratelor școlare. În articolul publicat de curând pe Școala9, Mirabela Amarandei, cea care ar fi trebuit să prezinte un punct de vedere contra, se limitează la a spune, în esență, că da, inspectoratele trebuie să fie private de puterile pe care le au în prezent, și, da, ar trebui schimbate din temelii, dacă e patru ani nu sunt suficienți pentru aceste măsuri!

Mărturisesc că perioada în care am lucrat în învățământul preuniversitar a însemnat o relație bună cu inspectoratul școlar. Că orele la plata cu ora “se dădeau” unora care știau să se promovezi și să “ungă” rotițele potrivite, respectiv inspectorii puternici, era perfect adevărat. Dar la fel de adevărat este că eu am avut șansa să dau un examen corect de titularizare și am avut șansa să cunosc inspectori și metodiști (nu se referă la cultul religios, sunt experți în metodica predării disciplinei) excepționali de la care am avut realmente ce să învăț. Ideea desființării mi se pare mărturia unei gândiri ultra-simpliste care crede că soluțiile crude, brutale și autoritare conduc negreșit la performanță. Perspectivă de vechil, dacă mi se permite exprimarea la fel de dură ca măsurile propuse de USR în educație.

Consider că este datoria mea civică să aduc în discuție un punct de vedere care este realmente contra propunerilor domnului Claudiu Năsui, nu este complementar. De aceea am invitat-o pe doamna Cornelia Popa Stavri să exprime un punct de vedere cu privire la ideea desființării inspectoratelor școlare:

Parcurgem o perioadă în care sistemul de educație trece printr-o situație extrem de dificilă, generată de pandemia de coronavirus. Toți beneficiarii educației, direcți și indirecți, elevi, profesori, părinți, administrație, întreaga comunitate, deopotrivă, depunem eforturi pentru ca educația să mergă mai departe.

În acest context dificil apar propuneri, cel puțin bizare, care nu au la bază o amplă documentare sau o fundamentare solidă de natură să ne dea siguranța că prin aplicarea acestor propuneri vom ajunge vreodată la performanță. Aceste propuneri generează confunzii în rândul actorilor educaționali și pun sub semnul întrebării organizarea riguroasă a sistemului de învățământ. Mă refer la propunerea dlui deputat Claudiu Năsui privind desființarea inspectoratelor școlare.

Suntem de acord că inspectoratele școlare nu au înregistrat o evoluție dinamică, ce ar putea să susțină un învățământ modern, că sunt instituţii supradimensionate, cu o funcționare greoaie, profund funcționărească și excesiv birocratizate. Nu de puține ori, de exemplu, se aşteaptă un răspuns la adresele scrise, răspuns care întârzie nepermis de mult și atunci când vine la timp este nelămuritor. Soluția însă nu poate fi una radicală, mai degrabă aş spune că este necesară reorganizarea inspectoratelor școlare, care ar trebui să fie mai flexibile, să își canalizeze acțiunile spre îndrumarea unităților de învățământ, să aibă angajaţi mai deschiși către un dialog constructiv, având ca obiectiv găsirea de soluţii şi rezolvarea problemelor și, bineînțeles că ar fi necesară o evaluare mai riguroasă a activității acestor instituţii. Este o surpriză pentru mine această propunere deoarece, chiar săptămâna trecută USR a înaintat o propunere legislativă care promova incompatibilitatea funcțiilor politice cu cele din mediul educațional, fiind vizate aici și funcțiile de inspector. Deci, calea corectă este depolitizarea, nu desființarea.

Ca să înțelegeţi mai bine de ce nu suntem de acord cu această măsură radicală, este necesar să explicăm care este rolul inspectoratelor în asigurarea bunului mers al școlii. Inspectoratele școlare sunt cele care asigură aplicarea politicilor educaționale și strategiilor Ministerului Educației în unitățile de învățământ, gestionează resursa umană pe tot parcursul profesional în sistem, încă de la momentul angajării, monitorizează evoluția în cariera didactică până la ieșirea din sistem, monitorizează școlarizarea tuturor elevilor și asigurarea egalității de șanse a acestora, organizează evaluările naționale, examenele de bacalaureat, concursuri școlare. Acestea și multe alte atribuții ce le revin sunt descrise pe larg în Regulamentul – cadru de organizare și funcționare a inspectoratelor școlare.

Progresul în sine se înregistrează atunci când, în urma unei analize, preiei aspectele pozitive din ceea ce s-a realizat și completezi cu ceea ce se dorește a fi obținut. Ce se propune a fi pus în locul inspectoratelor școlare, în viziunea USR? Stim că, în prezent, mulți inspectori generali sau inspectori generali adjuncți candidează pe liste la alegerile parlamentare și atenția toată este îndreptată nepermis de mult către obiectivul politic, în detrimentul bunei funcționări a educației.

Sunt multe propuneri care ridică semne de întrebare cu privire la calitatea sistemului de învățământ cum ar fi „transferul atribuțiilor de ordin administrativ ale inspectoratelor școlare către consiliile de administrație ale școlilor. Inspectiile școlare să se efectueze la nivelul școlilor, prin mecanisme obiective de audit” (vezi https://www.usr.ro/files/PG-Educatie.pdf, pag. 19). 

Considerăm că astfel de propuneri pe care dumneavoastră le-ați adus în atenția opiniei publice, la care se adaugă și altele pe care le-am găsit în Programul de Guvernare al partidului din care face parte dl. Năsui, modifică din rădăcini organizarea învățământului românesc.

Nu ne sperie schimbarea, dar considerăm că aceasta trebuie pregătită minuțios, pilotată și abia apoi pot fi transpuse în practică, la nivel general, aspectele pozitive constatate în urma pilotării.

Astfel de decizii se iau numai după consultarea tuturor partenerilor de dialog social din domeniul educației: profesori, elevi, părinți, comunitate, consultare care constituie baza democrației în România.

Cornelia POPA STAVRI

Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Devino unul dintre ei! Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Avem nevoie de tine! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!

Maria Cernat

Maria Cernat este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) (2001) și a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București (2004). În anul 2002 a absolvit studiile masterale în cadrul FJSC. Din anul 2008 este doctor în filosofie. În present este cadru didactic la Universitatea Titu Maiorescu, departamentul de Comunicare, Limbi Străine și Relații Publice și cadru didactic asociat la SNSPA, Facultatea de Comunicare și Relații Publice. Din anul 2011 este autoare de articole publicate pe site-uri de dezbateri politice (CriticAtac.ro, Cealaltă Agendă, România Curată, Gazeta de Artă Politică, etc.).

vizualizați toate postările

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *