Peste 90% din veniturile oamenilor din Bulgaria sunt sub 4487 de lei româneşti (920 de euro)

Jumătate dintre bulgari câștigă aproximativ 1245 de lei româneşti (256 de euro) pe lună net după impozitare și un total de peste 70% – sub 2243 de lei româneşti (460 de euro), potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor pentru 2019, prezentate de ministrul Kiril Ananiev în Adunarea Națională. Aceste cifre nu includ deloc o mare parte din cele 2 milioane de pensionari cu o pensie medie de aproximativ 972 de lei româneşti (199 de euro)

Inegalitatea bulgarilor se vede în faţadele diverse ale apartamentelor dintr-un bloc şi cartier (foto: Pixabay, CC0)

Peste 90% dintre persoanele din Bulgaria care intră în partea „iluminată” a economiei  și își declară veniturile, câștigă sub 4486 de lei româneşti (920 de euro) pe lună net după impozitare. Jumătate dintre bulgari lucrează pentru venituri impozabile sub sau până la valoarea salariului minim în țara noastră și peste 70% – pentru venituri impozabile de până la 2492 de lei româneşti (511 euro).

Acest lucru este demonstrat de datele Ministerului Finanțelor privind impozitul pe venitul personal plătit pentru 2019, prezentate de ministrul finanțelor, Kiril Ananiev, ca răspuns la o interpelare parlamentară adresată de Partidul Socialist Bulgar.

BSP a lansat o interpelare parlamentară similară pentru un an consecutiv, iar răspunsul oferit s-a dovedit a fi singura sursă de astfel de date privind distribuția veniturilor în țara noastră.

O precizare importantă este că aceste numere includ și persoanele care declară venituri în conformitate cu Legea privind impozitul pe venitul personal, dar nu lucrează – este cazul, de exemplu, al celor care încasează chirii. Aceasta înseamnă că, dacă am avea ocazia să ne uităm doar la veniturile realizate din muncă, situația ar fi și mai gravă, dar în orice caz, în acest moment nu avem alt instrument de monitorizare a veniturilor realizate din muncă decât aceste date.

Numărul total de persoane care plătesc impozitul pe venitul personal (PIT) în 2019 este de 3.125.755. Sunt cu aproximativ 10.000 mai puțin decât în ​​2018 (3.136.523 persoane).

Peste 1,5 milioane de persoane, care reprezintă aproape jumătate sau 49,5% din totalul celor care declară venituri impozabile în Bulgaria, declară venituri lunare nete înainte de impozitare egale sau mai mici decât salariul minim – 1396 de lei româneşti (286 de euro) pentru 2019. Grupul celor mai săraci a scăzut cu aproximativ 140.000 de persoane comparativ cu anul anterior, când veniturile de până la 1396 de lei româneşti (286 de euro) au fost încasate de 53,4% din totalul sau 1.689 milioane de persoane.

Puțin peste 700.000 de persoane, sau 22,41% dintre ele, au intrat anul trecut în grupa următoare de venituri, înregistrând un venit impozabil între 560 și 1000 de leva (respectiv 1396-2492 de lei româneşti sau 286-511 de euro). 

Aceasta înseamnă că 72% dintre persoanele care declară venituri impozabile în Bulgaria câștigă până la 2492 de lei româneşti (511 de euro) pe lună net înainte de impozitare sau până la 2243 de lei româneşti (460 de euro) după impozitare. Acest grup se micșorează ușor, comparativ cu anul precedent, când el a cuprins 76% dintre toţi plătitorii fizici de taxa pe venit.

Este important de reținut că aceste categorii de venituri din datele distribuite de minister se referă la o bază de impozitare anuală, adică după deducerea contribuțiilor de asigurări sociale și înainte de impunerea taxei pe venituri. Aceasta înseamnă că venitul net disponibil al fiecărei persoane din fiecare grup trebuie redus cu încă 10% (excluzând venitul din dividende pentru unele dintre persoanele din grupurile de mai sus, care este impozitat cu 5%), deoarece Bulgaria este singura țară în Uniunea Europeană, unde nu există niciun venit minim neimpozabil sub nicio formă. Dacă, de exemplu, baza dvs. de impozitare este puțin peste 2492 de lei româneşti (511 de euro), ceea ce vă plasează în al treilea grup, atunci venitul real este cu aproximativ 250 de lei româneşti (51 de euro) mai puțin.

Dacă aprofundăm calculele ceva mai mult conform datelor prezentate parlamentului de Kiril Ananiev și adăugăm și persoanele care câștigau înainte de impozitare între 2492 de lei româneşti (511 de euro) și 4985 de lei româneşti (1022 de euro) pe lună, atunci, conform datelor Ministerului Finanțelor, este vorba de aproximativ 611 000 de persoane sau 19,56% din total. Acest grup a crescut cu aproximativ 81 000 de persoane comparativ cu anul precedent 2018.

(foto: Baricada, sursă: Ministerul Finanţelor din Bulgaria)

Pe scurt, în 2019, în Bulgaria, 91,5% din totalul contractelor care asigură venituri impozabile au fost semnate oficial pentru până la 4985 de lei româneşti (1022 de euro), ceea ce înseamnă până la 4487 de lei româneşti (920 de euro) de venti dupa impozitare. În același timp, oamenii cu venituri impozabile peste 14960 de lei româneşti (3068 de euro), reprezintă aproximativ 1% din total.

O privire asupra mediului subțire și înălțimile piramidei arată că cel mai mare grup de venituri – cei care primesc peste 22440 de lei româneşti (4602 de euro), cuprinde doar 0,65% dintre cetățenii bulgari sau doar 20 237 de persoane. Numărul celor mai bogați bulgari a crescut cu aproximativ 2.500 de persoane față de anul precedent, când acest grup a cuprins 17.763 de persoane.

Aproximativ 137 000 de persoane (4,38% din total) au declarat venituri impozabile între 4985 de lei româneşti (1022 de euro) și 7479 de lei româneşti (1534 de euro) pe lună, iar în grupul următor – între 7479 de lei româneşti (1534 de euro) și 14960 de lei româneşti (3068 de euro) – 90.272 de persoane sau 2,89% din total. Cu venituri între 14960 de lei româneşti (3068 de euro) și 22440 de lei româneşti (4602 de euro) sunt 0,63% sau 19.675 persoane.

Dacă combinăm ultimele două grupuri și le descriem ca oameni care câștigă venituri impozabile de peste 14960 de lei româneşti (3068 de euro) pe lună, atunci aceștia în Bulgaria reprezintă 1,28% din total.

O comparație cu anul trecut arată că grupul celor mai săraci a pierdut aproximativ 8,4% din numărul persoanelor care se aflase în acel grup cu un an mai devreme. Acest lucru se datorează în principal creșterii numărului persoanelor din grupurile cu venituri mai mari, ceea ce este o consecință logică a creșterii salariului minim de la 1271 de lei româneşti (261 de euro) la 1396 de lei româneşti (286 de euro).

Cu toate acestea, întrucât numărul celor care au declarat venituri în 2019 este mai mic decât cel din 2018, totuși, unii dintre cei care au părăsit grupul celor mai săraci probabil că nu sunt „bogați”, ci, dimpotrivă – au pierdut toate veniturile oficiale, au părăsit țara, au murit sunt etc.

În același timp, persoanele din grupul cu cel mai mare venit (peste 14960 de lei româneşti (3068 de euro pe lună) crește semnificativ mai repede – s-a extins cu 17,4% față de numărul de persoane din 2018 sau de peste două ori comparativ cu schimbarea la cazul celor mai săraci.

Datorită nivelurilor foarte mici de venituri din cadrul grupurilor cu venituri mai mici, ar trebui să ne așteptăm ca aceștia să crească mai repede și mai mulți oameni să ajungă la niveluri normale de salarizare. În schimb, vedem o dublare a grupului celor mai bogați.

Cu toate acestea, tendința este mai bună decât comparația de anul trecut, între 2018 și 2017, când grupul celor mai săraci chiar s-a extins în loc să se micșoreze.

Văzută sub o lupă, inegalitatea din grupul superior este în sine semnificativă. Toate aceste conturi nu includ deloc toate activele ascunse în zonele offshore și prin alte scheme, pentru care oamenii din vârful piramidei au posibilitatea de a plăti și utiliza, spre deosebire de persoanele din grupurile inferioare, care ar urca cel mai mult un nivel mai sus, dacă acceptăm argumentul că primesc bani suplimentari „într-un plic” de la angajatorul lor, ceea ce nu este raportat de către ANR.

Astfel, pentru un an consecutiv, se confirmă că oricât de mult laudă guvernul nivelul scăzut al șomajului, acest fapt va rămâne nesemnificativ, atâta timp cât aproape 2,25 milioane de persoane din țara noastră nu câștigă suficient pentru a acoperi integral pentru costurile vieţii de zi cu zi. Calculele nu includ şi o mare parte din cele peste 2 milioane de pensionari cu o pensie medie de aproximativ 970 de lei romanesti (199 de euro).

Cu datele prezentate de Kiril Ananiev, ar trebui să înceapă orice conferință sau discuție dedicată fenomenului „muncitorilor săraci”. Distribuția în diferitele grupuri arată încă o dată cât de controversat este în Bulgaria să vorbești despre „clasa de mijloc”. Acest termen ar trebui să denumească acel grup mare de oameni care sunt între cei foarte săraci și cei foarte bogați dintr-o societate, dar un astfel de grup nu există în țara noastră. Datele sunt suficient de indicative pentru toți cei care speculează asupra conceptului de „salariu mediu”. Acest indicator nu are prea mult sens să fie utilizat din cauza distorsiunilor uriașe și a inegalităților mari, unde rămânem deținătorii unui record în UE.

Nikolai Draganov

Nikolai Draganov

Are licenţă de sociologie şi masterat de marketing de la Universitatea de Economie Naţională şi Mondiala din Sofia. Începând cu anul 2012 lucrează ca jurnalist politic - în News.bg, agenţia de ştiri BGNES şi BiT TV. În capacitatea sa de reporter parlamentar relatează despre munca celui de al 42-lea şi al 43-lea Parlament Bulgar. Este coautor filmului ”Oamenii invizibili”, care povesteşte despre oamenii fără adapost din Sofia.

vizualizați toate postările

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *