Legea şi Dreptatea ”socială” și Vestul ”insuficient de putred”

Guvernul polonez a luat poziție împotriva salariului minim european doar pentru că nu se potrivește cu discursul lor propagandistic despre modul în care UE este dominată de elemente „ostile și anti-poloneze”

Zloţi poloneze (sursă: Pixabay, CC0)

Comisia Europeană a propus recent ca salariul minim în statele membre UE să nu fie mai mic de jumătate din salariul mediu pentru o economie. Se estimează că o astfel de măsură, dacă ar fi pusă în aplicare într-un mod sistematic, ar putea ajuta între 20 și 30 de milioane de lucrători din diferite țări ale Uniunii; inclusiv în Polonia. Cu toate acestea, formațiunea politică aflată la guvernare, Lege și Dreptate, un partid care depune multe eforturi de marketing pentru a se prezenta drept pro-social, este împotriva măsurii. De ce?

Proiectul  privind salariul minim paneuropean a fost publicat pe site-ul web al CE în octombrie anul trecut. Polonia a fost apoi zdruncinată de protestele în masă împotriva interzicerii de facto a avortului în țară și aproape nimeni nu a acordat atenție acestei inițiative.

„Propunerea de astăzi pentru salarii minime adecvate este un semnal important că, până și în timpul unei crize, demnitatea muncii trebuie să fie sacră”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, introducând proiectul.

Conform calculelor făcute de experții Comisiei, punerea în aplicare a acestui drept ar însemna o creștere a salariului minim în jumătate din țările UE, o creștere a salariilor pentru mai mult de 20 de milioane de angajați, iar în unele țări această măsură ar reduce sărăcia cu aproximativ 10%.

Ideea este susținută în Polonia de confederația sindicală OPZZ – Acordul sindical comprehensiv polonez, care este cea mai mare organizație a muncitorilor din țară. Solidaritatea, care ocupă locul al doilea în ceea ce privește calitatea de membru, este tăcută pe această temă, deoarece în 2015 s-a angajat pe deplin față de Kaczynski și partidul său și nu a îndrăznit să vină cu nicio altă poziție decât cea a guvernului.

În fața portalului polonez liberal centrist OKO Press, pretinzându-se a fi o „presă civilă de opoziție”, unul dintre vicepreședinții OPPZ, Piotr Ostrowski, a făcut următorul comentariu:

„UE nu ar trebui să fie doar o platformă pentru o apropiere teoretică între țări și națiuni, ci și un proiect social. De aceea salutăm o astfel de măsură. Poate că Bruxelles-ul înțelege deja că a se concentra doar pe dimensiunea capitalului economic, fără a acorda atenție problemelor sociale, înseamnă o criză în Uniunea Europeană și o pierdere a încrederii în acest proiect în rândul cetățenilor. Iar pierderea încrederii în UE încurajează naționalismul; un proces bine cunoscut în istoria europeană care duce întotdeauna la rezultate dezastruoase. O directivă nu schimbă radical lucrurile, dar poate da un început bun unei noi gândiri și unei noi abordări.”

Partidul Lege și Dreptate s-a pronunțat împotriva ideii, deși directiva nu obligă părțile să introducă măsura. Proiectul prevede că „asigurarea unei remunerații adecvate a angajaților din Uniunea Europeană este esențială pentru asigurarea unor condiții de muncă și de viață adecvate”. Punctul 21 ridică problema mecanismelor “care sunt adesea utilizate la nivel internațional, cum ar fi 60% din salariul mediu și 50% salariu mediu brut”.

În plus, pentru Polonia, această idee nu contează prea mult. Salariul minim în această țară este în prezent de 2800 de zloți (aproximativ 3000 de lei româneşti). În prima jumătate a lunii februarie, Oficiul Central de Statistică a anunțat că anticipează salariul mediu pe la nivel național în 2021 la 5259 de zloti (5639 de lei româneşti). Aceasta înseamnă că salariul minim este de 53% din medie. Guvernul polonez nu are motive să se opună acestei directive date fiind aceste cifre. Dimpotrivă, ar putea profita de ocazie pentru a arăta cum UE a întârziat să facă astfel de apeluri și cum patrioții polonezi s-au îngrijit din timp de lucrătorii polonezi.

Iwona Mihalek, secretar cu rang de ministru adjunct în Ministerul Dezvoltării, Muncii și Tehnologiei, a prezentat poziția acestui departament în decembrie 2020 la o ședință a Comisiei Senatului pentru Afaceri Externe și Uniunea Europeană.

“Propunerea prezentată în proiectul de directivă nu ia în considerare tradițiile și nu ține seama de specificul fiecărei țări și de situația sa socio-economică”, a explicat ministrul adjunct. Cum și-ar fi imaginat ea sau șeful ei astfel de „rapoarte” sau „considerații” nu a fost niciodată clar.

Autoritățile de la Varșovia consideră, de asemenea, un alt indiciu din directiva în cauză referitor la sindicate ca fiind problematic. Documentul postulează, de asemenea, rolul crescând al acestor organizații. Textul afirmă că „este de dorit să se introducă în toate statele membre un model care să acopere cel puțin 70% din lucrătorii din contractele colective. Considerăm că acest model este inadecvat pentru unele state membre. Având în vedere sistemul polonez de acorduri colective și situația economică actuală a multor entități, creșterea numărului de contracte colective de muncă în economie ar trebui considerată extrem de dificil de realizat “- acesta este comentariul asupra problemei de către deja menționata Ivona Mihalek de la Ministerul Muncii și al Tehnologiei.

“Mai mult, ideea de a determina astfel indicatorii economici și sociali, care sunt o condiție esențială pentru stabilirea salariilor minime în fiecare țară, o găsim nefondată și periculoasă, deoarece în practică acest lucru reduce autonomia reglementărilor naționale”, a adăugat ea.

Pe scurt, guvernul polonez nu este de acord cu UE să introducă reglementări privind salariul minim.

Din punctul de vedere al intereselor lucrătorilor, directiva ar contribui evident la o stabilizare serioasă a pieței muncii. Partidul Legea și dreptate a ridicat salariul minim la un nivel statistic decent. O altă întrebare este care sunt veniturile reale ale polonezilor. O directivă implementată în mod adecvat și cuprinzător ar bloca orice schimbări care vizează scăderea salariului minim sub un anumit nivel. Acest lucru s-ar putea întâmpla în cazul unei schimbări de guvern sau din cauza unei decizii accidentale a președintelui PiS, Jaroslaw Kaczynski, de a cărui dispoziție depinde 90% din agenda din țară. Aceasta din urmă, cel puțin pentru moment, pare puțin probabil. Principala problemă din spatele cuvintelor bombastice ale birocraților ministeriali este că în viitor nu va fi posibil să se utilizeze clișeul propagandistic, uzat până la imposibilitate în Polonia: „Legea și Dreptate dă, iar alții nu numai că nu dau, ci și fură de la tine”.

Desigur, acesta este un cinism strident. Pentru mulți oameni, o astfel de interpretare poate părea exagerată, dar este purul adevăr în ce-l privește pe Kaczynski, PiS și mass-media lor.

Acești oameni, în ciuda aparentei lor ignoranțe, neglijenței și lipsei unei competențe de conducere minimale, se mențin la putere tocmai datorită narațiunii răspândite de partid și de imperiul media al acestuia. Conform acesteia Polonia este o cetate asediată și membrii PiS sunt apărătorii ei. Singura poveste consecventă care se aude de la politicienii din tabăra de guvernământ este „noi dăm – alții nu dau”, în diferite configurații, desigur, și cu un decor adecvat: pentru că suntem patrioți, pentru că ajutăm victimele politicilor altor partide, pentru că vă protejăm de dușmani interni („cel mai rău tip de polonezi”, trădători ai națiunii) și externi (Rusia, „marxism cultural” și „agenție anti-poloneză”) etc. Dăm – ei iau, noi suntem alegerea – ei sunt cei răi.

Această construcție narativă infantilă a stat la baza „politicii” conducătorilor polonezi încă din 2015.

În acest context, este clar că Lege şi Dreptate va face totul pentru a proteja credibilitatea artificială a acestei mantre, chiar dacă aceasta înseamnă confruntarea cu Comisia Europeană sau chiar oferirea unui exemplu altor guverne cu privire la modul în care o astfel de directivă poate fi eludată și nu aplicată; creând astfel noi facilități pentru capitalul european pentru abuzul liber asupra lucrătorilor, chiar și în în cazul uneia dintre puținele încercări ale birocrației europene de a introduce reglementări semnificative favorabile lucrătorilor.

Liderul sindical polonez deja citat, Piotr Ostrowski, împărtășește aceste suspiciuni.

„Principalul argument al opozanților directivei, inclusiv al guvernului polonez, este că proiectul de directivă este în contradicție cu art. 153 punctul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Conform art. 153 pct. 1, Uniunea sprijină și completează statele membre în reglementarea condițiilor de muncă. Ca element permanent al condițiilor de muncă în cauză, salariile minime scăzute merită în mod absolut intervenția UE. În plus, problemele salariale sunt incluse în legislația actuală a UE. Posibilitatea adoptării directivei în forma sa actuală este confirmată și de hotărârile Curții Europene de Justiție”, a declarat el presei poloneze.

“Directiva nu impune rate sau mecanisme specifice statelor membre pentru determinarea sumelor exacte. Textul identifică pur și simplu problemele care trebuie abordate și promovează standarde și soluții comune. Guvernul polonez, așa cum se întâmplă adesea, folosește următorul tip de retorică: „În țara noastră totul este mult mai bun decât oriunde, așa că nu are rost să introducem idei străine”, a adăugat Ostrowski.

„Nimeni nu poate garanta astăzi lucrătorilor că salariul minim va crește la fel de mult în viitor ca în ultimii ani. Prin urmare, directiva ar trebui privită ca un fel de protecție pentru angajați și stabilizarea economiilor statelor membre – piața muncii devine mai previzibilă în acest fel, pentru toți. În plus, această directivă contribuie la convergența standardelor sociale în Uniune, care este extrem de importantă și reprezintă o valoare în sine”, a declarat vicepreședintele OPPZ.

Poziția guvernului polonez cu privire la salariul minim european este oarecum o reminiscență a poziției partidului Lege şi Dreptate în timpul discuțiilor recente privind una dintre rezoluțiile sociale ale Parlamentului European. În ianuarie 2021, PE a cerut țărilor UE să ia măsuri pentru rezolvarea crizei locuințelor, pentru a asigura accesul universal la locuințe la prețuri accesibile.

Fostul premier polonez și apoi europarlamentarul Beata Szydło a explicat, comentând rezoluția PE, că „rezolvarea crizei locuințelor este o prioritate fără îndoială”, dar ea va vota împotrivă. De ce?

„Nu sunt de acord cu rezoluția și raportul din spatele ei. Mai ales în partea în care se încearcă impunerea de noi norme, noi reglementări. În general, aceasta este o încercare de a încălca prerogativele autonome ale guvernelor naționale ale statelor membre. UE ar trebui să sprijine financiar statele membre dacă consideră că proiectele lor în acest domeniu sunt politici bune care încearcă să abordeze această problemă stringentă. Dar să nu impună lucruri cu prevederi suplimentare “, a spus Szydlo.

„Nivelul de contracte colective este alarmant de scăzut în Polonia. Potrivit cercetărilor efectuate de Fundația Europeană de la Dublin pentru Îmbunătățirea Vieții și Muncii (Eurofound), Polonia se clasează în partea inferioară a statisticilor care definesc așa-numita democrație industrială. Cu siguranță, proiectul de directivă oferă speranță că schimbare în bine va fi posibilă. Acest lucru va încuraja statele membre să elaboreze, împreună cu partenerii sociali, planuri naționale de acțiune pentru consolidarea negocierilor colective. Reamintim, de asemenea, că protecția dreptului lucrătorilor de a forma sindicate și de a negocia în mod colectiv este o cerință considerată parte a drepturilor omului și este consacrată în documentele fundamentale ale UE, Carta drepturilor fundamentale a UE și Pilonul european al drepturilor sociale”, a declarat Piotr Ostrowski.

Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!

Baricada România dezvoltă un canal din Telegram cu conţinut inedit, axat pe luptele muncitoreşti din România şi din lume, care poate fi accesat aici: Baricada România mai poate fi urmărită pe Twitter: şi are mai multe video interviuri pe canalul său din YouTube. Vă puteţi şi abona pentru newsletter-ul Baricadei România!

Boyan Stanislawski

Boyan Stanislawski

Născut în Sofia, trăiește în prezent în Polonia. Publicist, traducător și editor. Autor unor comentarii și analize în ziare și reviste din Polonia și Bulgaria. Editor-șef adjunct al site-ului polonez de stânga Strajk.eu. Începând cu 2008 a devenit corespondent Radioului Național Bulgar în Polonia.

vizualizați toate postările

1 comentarii la “Legea şi Dreptatea ”socială” și Vestul ”insuficient de putred”

  1. Salariul minim este o inventie socialist comunista. Normal ca baricada fiind un site de stanga, promoveaza astfel de aberatii. Cand maresti salariul minim din pix , singurul lucru pe care il faci e sa vinzi baloane de sapun. Companiile vor mari costurile de productie lucru care se va vedea in costul final al produsului la raft
    Plus ca de obicei cresc si taxele din cauza asta
    Deci cu alte cuvinte muncitorul nu castiga nimic doar pierde. E doar o iluzie asa cum e tot socialismul!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *