Vecinii Afganistanului vor să prevină colapsul politic și de securitate din Afganistan după retragerea trupelor străine

Interviu cu expertul iranian în Afganistan, Farşad Golzari, despre poziția și interesele Iranului, Rusiei, Chinei, Indiei, Pakistanului și Turciei după retragerea trupelor străine din Afganistan

Expertul iranian Farşad Golzari (sursă: Farshad Golzari)

Farşad Golzari lucrează ca jurnalist în domeniul politicii și securității internaționale din 2013. Licența lui în drept penal și masteratul în criminologie l-au determinat să petreacă ani de zile cercetând natura și activitățile diferitelor grupări teroriste, cum ar fi al-Qaeda, ISIS și chiar talibanii, pe lângă faptul că i-au furnizat analize și a scris articole analitice şi reportaje. Pe lângă analiza evenimentelor internaționale, una dintre specialitățile sale este studiul conflictelor armate și nearmate din lume. Evoluțiile politice și de securitate din Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est, Golful Persic, precum și problemele de politică externă ale SUA se numără printre subiectele pe care le examinează și analizează.

Acest articol a apărut iniţial în ziua de 29 iulie 2021 pe blogul Podul Persan al Prieteniei.

Domnule Golzari, cum este văzută în Iran retragerea militară a SUA din Afganistan? Se simte Republica Islamică mai în siguranță acum? Sau este mai degrabă amenințată că cadă ea însăși în mlaștina afgană, în condițiile în care luptele între facțiuni de acolo sunt în creștere?

Nu există nicio îndoială că viziunea Iranului asupra Afganistanului nu poate fi asimilată cu cea a altor țări implicate în evoluțiile din această țară. Pot exista similitudini între Iran și alte țări în ceea ce privește unele aspecte, cum ar fi mecanismul de formare a unui viitor guvern afgan sau continuarea negocierilor cu talibanii și împărțirea puterii, dar, în esență, poziția Iranului cu privire la ecuațiile din Afganistan este diferită de cea a altora. 

Iranul împarte o graniță de 1000 de kilometri cu Afganistanul și a găzduit 5 milioane de refugiați afgani timp de peste două decenii, ca urmare a crizelor de securitate, economice și sociale din această ţară. Este firesc ca Teheranul să privească acest caz în mod diferit față de alte țări. Desigur, Iranul, ca și alte țări din Asia de Sud-Est și Asia Centrală, este preocupat de problemele de securitate și de avansarea talibanilor în Afganistan, deoarece afganii sunt un fel de popor vorbitor de limbi iraniene, iar dacă refugiații lor trebuie să se refugieze într-o țară, prima lor destinație este Iranul. În cazul unei pandemii și a unei crize economice în Iran, acest lucru poate deveni o mare problemă. Pe de altă parte, există posibilitatea ca ISIS, al-Qaeda și alte grupuri teroriste să intre în Iran printre acești refugiați, ceea ce ar putea crea, de asemenea, o problemă de securitate. Pe baza acestui lucru și a răspunsului dumneavoastră, nu pot spune că Iranul se simte complet în siguranță și nici nu pot spune că se scufundă în mlaștină. Motivul pentru acest lucru este, de asemenea, clar. Trupele americane și NATO nu au fost încă retrase în totalitate și rămâne de văzut ce vor face talibanii în continuare după finalizarea retragerii trupelor străine. Cred că Iranul și alte țări precum Rusia, China, India, Pakistan și republicile separatiste din fosta Uniune Sovietică, în special Tajikistan, Uzbekistan și Turkmenistan, care au graniță comună cu Afganistanul, caută un plan clar pentru a preveni colapsul politic și de securitate al Afganistanului după retragerea forțelor străine.

Talibanii au trecut la ofensivă, ocupând mari părți ale țării și determinând sute de soldați afgani să fugă peste granițe. Ce înseamnă noua ascensiune a talibanilor pentru geopolitica afgană și regională? Cum va influența retragerea SUA interesele Rusiei și ale Chinei în regiune? 

În calitate de persoană care a studiat Afganistanul timp de aproximativ un deceniu și apoi toate tipurile de curente radicale, inclusiv ISIL, Al Qaeda, talibanii, rețeaua Haqqani, Tehrik-i-Taliban Pakistan (TTP), trebuie să spun că talibanii sunt un curent cu mai multe straturi. Am petrecut ore întregi discutând cu aproximativ opt membri de rang înalt ai mișcării, dintre care unii se află acum în biroul politic de la Doha, iar alții au fost comandanți militari în Kandahar sau Helmand, astfel încât să pot diseca mișcarea. 

Cu toate acestea, după 10 ani, există încă ambiguități pentru mine, pentru că, în esență, acest model de mișcări nu este ușor de recunoscut și de analizat, iar ceea ce vedeți este la 180 de grade diferit de ceea ce spune adevărul. În consecință, pe baza experienței mele și a observațiilor mele din domeniul militar și a progresului talibanilor, trebuie să spun că multe țări din regiune sunt foarte îngrijorate. 

Aparent, Rusia, la fel ca și alte țări din regiune, negociază cu talibanii, dar oficialii săi de securitate și militari sunt în mod deschis îngrijorați de răspândirea insecurității în Afganistan către partenerii din Commonwealth. De exemplu, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), precum și Serviciul de Informații Militare al Rusiei (GRU) cunosc amploarea influenței talibanilor la frontierele nordice ale Afganistanului și înțeleg foarte bine prezența fizică a ISIL în estul și nord-estul Afganistanului, cum ar fi provinciile Nangarhar, Kunar și Nuristan. Această grupare teroristă se poate infiltra în orice moment pe teritoriul statelor din Comunitatea Statelor Independente, din cauza securității fragile din Afganistan, și poate chiar lansa operațiuni. 

Deși Rusia are o coordonare în culise cu talibanii împotriva ISIS, se pare că Moscova este îngrijorată! China este, de asemenea, îngrijorată. Rețineți că provincia Badakhshan din nord-estul Afganistanului se învecinează cu China și nu este departe de Xinjiang, unde locuiește minoritatea musulmană uigură. Acest lucru ar putea face ca Statele Unite sau țările terțe să se gândească că, pentru a lovi China, ar fi mai bine să trimită arme uigurilor de la acea graniță pentru ridica armele împotriva guvernului comunist chinez. În afară de aceste probleme, talibanii, datorită ideologiei lor hanafi și pentru că se identifică drept paștuni, au o bună influență în tot Afganistanul și pot cu ușurință să-și ducă operațiunile în Afganistan din satele și orașele suburbane în capitalele provinciale, provocând căderea provinciilor. Pe de altă parte, retragerea americanilor reprezintă un fel de cost greu pentru China. China caută să finalizeze Inițiativa O Centură, un Drum, care cred că a fost unul dintre motivele pentru care Statele Unite s-au retras.

Afganistanul a fost timp de decenii un spațiu de competiție între India și Pakistan. Cum va fi afectat de retragerea SUA și de schimbarea echilibrelor în interiorul societății afgane? La urma urmei, talibanii au avut inițial legături cu Pakistanul…

Agenția de Informații și Securitate din Pakistan (ISI), principala și cea mai independentă agenție de informații și securitate din Pakistan, îi conduce pe talibani de zeci de ani. Trebuie să înţelegeţi că Pakistanul consideră de fapt Afganistanul ca fiind adâncimea sa strategică și, între timp, nu dorește să crească influența Indiei în această țară, fie că este vorba de securitate economică sau politică. Pakistanul i-a trimis pe talibani în Afganistan din interiorul școlilor Haqqani din Khyber Pakhtunkhwa (la granița cu Afganistanul). Rețineți că mulți lideri talibani s-au aflat la Guantanamo Bay sub supravegherea CIA până la prima rundă de negocieri de la Doha în 2018. Unele dintre aceste figuri talibane de rang înalt au fost arestate de forțele speciale americane în Afganistan în 2002, iar altele au fost fie arestate de ISI şi predate Statelor Unite, fie ISI a furnizat informații CIA pentru ca aceste figuri să poată fi arestate mai ușor. 

Acum, aceiași oameni precum Mohammad Fazel Mazlum, Norullah Noori, Mullah Khairullah Khairkhah, Abdul Haq Wasiq, Mohammad Nabi Omari și mulți alții care fac parte în prezent din echipa de negociere talibană de la Doha au fost eliberați de la Guantanamo și se află în spatele Statelor Unite și al altor țări. Aceștia au fost educați în școli religioase pakistaneze. Din acest motiv, cred că, la un moment dat, dacă americanii nu ar fi exercitat presiuni asupra Pakistanului, nu ar fi reușit să îi aducă pe talibani la masa negocierilor, ceea ce demonstrează că Pakistanul este un jucător influent în Afganistan. 

Cu doar câteva zile în urmă, fiica ambasadorului Afganistanului la Islamabad a fost răpită și torturată, ceea ce a determinat Kabulul să își recheme toți diplomații din Pakistan. Cred că acesta a fost, de asemenea, un scenariu pentru a tăia legăturile dintre cele două părți, deoarece la 48 de ore după întoarcerea diplomaților afgani și când a avut loc rugăciunea de Eid la Palatul Prezidențial, rachetele talibanilor au vizat Palatul Prezidențial. Acesta este exercițiul puterii Islamabadului în Afganistan.

Turcia a anunțat că trupele sale vor rămâne în Afganistan în ciuda retragerii SUA. Care este rolul strategic pe care Turcia și aliații săi care rămân cu militari prezenți în Afganistan îl vor juca de acum încolo? Cum vor fi reprezentate de acum înainte interesele americane în Afganistan?

Turcia și-ar dori să fie prezentă în Afganistan, așa cum este în Libia, Siria, Nagorno-Karabah, Irak și în estul Mediteranei, și caută să se folosească de apartenența sa la NATO. Turcia consideră Afganistanul, și în special aeroportul Hamid Karzai din Kabul, pe care ar trebui să îl protejeze, un pod aerian foarte important în Asia Centrală, prin care își poate crește exporturile către țările din regiune, precum și către China. Prin urmare, o mare parte a viziunii Turciei asupra Afganistanului își are rădăcinile în problemele comerciale. 

Pe de altă parte, trebuie remarcat faptul că Turcia este singurul membru musulman al NATO. Ankara încearcă să se înțeleagă cu talibanii folosind elementul religiei și al faptului că este musulmană, deoarece talibanii au declarat în mod repetat că nu văd nicio diferență între Turcia și Statele Unite din cauza apartenenței sale la NATO. Cu doar câteva săptămâni în urmă, într-un interviu cu Zabiullah Mujahid, purtătorul de cuvânt al talibanilor, l-am întrebat despre acest lucru, iar acesta a spus în mod explicit, în numele talibanilor, că Turcia nu ar trebui să intre în Afganistan! Cred că Statele Unite se coordonează cu Turcia în această privință, iar Erdogan caută în culise atât să își sporească influența în Afganistan în numele Statelor Unite, cât și să poată aborda administrația Biden și să își rezolve diferendele cu Washington-ul. Pe de altă parte, americanii sunt pe punctul de a-și stabili baza în Pakistan, unde cred că americanii s-au stabilit sau se vor stabili, în ciuda opoziției ostentative a Islamabadului, deoarece pakistanezii au o datorie externă mare și așteaptă ajutorul american pentru a lupta împotriva terorismului.

Iranul a găzduit la începutul lunii iunie așa-numitele discuții intra-afgane între guvernul afgan și talibani. Ce urmărește Iranul în aceste negocieri și în dezvoltarea legăturilor cu talibanii? Ce prevalează în interesul strategic al Iranului în Afganistan – dorința de pace, politica de putere cu concurenții, soarta comunităților șiite sau a celor vorbitoare de limbă persană, sau altceva?

Contrar a ceea ce se spune în întreaga lume și de către multe dintre cele mai importante mass-media și analiști din lume, cred că talibanii folosesc în esență tactici de negociere cu toate țările implicate în cazul Afganistanului. Talibanii sunt un curent totalitar din toate punctele de vedere, condus în mai multe moduri. Înainte de fiecare negociere (fie că este vorba de Iran sau Rusia, Statele Unite etc.), ei capturează un număr de orașe pentru a face cunoscut lumii și țării cu care urmează să negocieze peste câteva zile că au realizat multe și că acum trebuie să câștige mai multe puncte la masa negocierilor. Din 2018, și chiar mai devreme, în timpul președinției lui Hamid Karzai, această tactică a fost cea folosită. Pe baza acestui fapt, cred că discuțiile talibanilor cu Iranul sunt considerate inițial un fel de activism politic la Teheran, care are două motive principale: în primul rând, Teheranul caută să obțină interesele sale de la cele două părți implicate în Afganistan, talibanii și guvernul de la Kabul. În al doilea rând, Iranul, la fel ca Rusia, China, India și Pakistan, este vecinul Afganistanului și caută să joace un rol în cazul Afganistanului și chiar al viitorului său guvern și să își servească propriile interese naționale. Iranul consideră că talibanii nu pot prelua singuri puterea în Afganistan, ci, la fel ca Gulbuddin Hekmatyar, liderul Partidului Islamic al lui Hekmatyar, care și-a predat armele guvernului, poate fi doar o parte a puterii. În consecință, Iranul afirmă că viitorul guvern al Afganistanului ar trebui să fie format din toate partidele și etniile, inclusiv din talibani; în plus, viitorul guvern ar trebui să ajungă la putere prin alegeri, nu prin utilizarea armelor și a violenței.

Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!

Baricada România dezvoltă un canal din Telegram cu conţinut inedit, axat pe luptele muncitoreşti din România şi din lume. Baricada România mai poate fi urmărită pe Twitter: şi are mai multe video interviuri pe canalul său din YouTube. Vă puteţi şi abona pentru newsletter-ul Baricadei România!

Vladimir Mitev

Jurnalist de știri și analize internaționale. A lucrat pentru revista săptămânală bulgară ”Tema” între 2008 și 2015. Fondatorul blogului bilingv româno-bulgar ”Podul prieteniei”. Articolele și traducerile lui au aparut în agenția BGNES, revistele ”A-specto”, ”Economie”, blogul ”Bulgaria Solidară”, și altele. A publicat şi în revistele românești Decât o Revista și Q Magazine, în revistele culturale Vatra şi Poesis, ca și pe site-ul românеsc de stânga Critic Atac. În prezent face doctorantură de literatură iraniană la Unversitatea din Sofia. Începând cu iunie 2020 dezvoltă în limba română, limba bulgară, limba engleză şi alte limbi blogul ”Podul persan al prieteniei”. Din vara anului 2021, el este co-gazda podcastului de relații internaționale "Discuţii transfrontaliere" în colaborare cu jurnalista poloneză Malgorzata Kulbaczewska-Figat.

vizualizați toate postările

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *