Discuţia ”Problema sărăciei. Despre cauzele şi reproducerea sărăciei în România” a avut loc la Londophone

Victoria Stoiciu a stat de vorba cu Florin Poenaru, răspunzând şi unor întrebări din partea publicului pe teme precum sărăcia, abuzurile drepturilor muncii şi viitorul muncii

Victoria Stoiciu şi Florin Poenaru (foto: Baricada)

Veniturile mici, relaţiile de muncă problematice şi viitorul muncii au fost subiectele de bază în prima discuţie din seria ”Tema”, care a avut loc pe 24 aprilie 2018 la clubul Londophone din Bucureşti. Discuţia a fost dedicată anume cauzelor şi reproducerii sărăciei în România. Invitatul a fost Victoria Stoiciu de la Fundaţia ”Friedrich Ebert” România, moderator a fost Florin Poenaru de la Critic Atac, iar coordonatorul evenimentului a fost Vasile Ernu. Baricada a făcut live streaming a discuţiei în YouTube, care a strâns un auditoriu de peste 30 de persoane la ”Londophone” şi a generat peste 160 de vizualizări până la 27 aprilie 2018.

În prima parte a convorbirii Victoria Stoiciu a îndreptat atenţia către diferitele moduri de măsurare a sărăciei şi a subliniat că fiecare dintre ele prezintă realitatea în mod deformat. De exemplu, se pare că simplul fapt că cineva are contract de muncă pe salariul minim îl scoate din starea de sărăcie absolută sau relativă, fiind că pragul sub care ele există este de mult sub nivelel salariului minim de 1900 de lei lunar. După datele din anul 2013, sărăcia absolută din România a fost la niveluri de sub 400 de lei venit lunar. Pragul sărăciei relative este 60% din salariul median (adică venitul omului mediu în societate, care diferă de salariul mediu, deformat în sus de veniturilor mari). În anul 2016 acest prag a fost puţin peste 500 de lei pe lună.

Indiferent de datele statistice, senzaţia de sărăcie în România este foarte răspăndită, în special în afară de oraşele mari şi faptul acesta se explică prin inegalitatea între capital şi muncă, între numărul mic de persoane cu venituri foarte mari şi numărul mare de persoane cu venituri medii şi mici. De fapt salariul minim nu poate acoperi 100% din cheltuielile, pe care un om trebuie să le facă, aşa că să-şi asigure nevoile de bază, cuprinse în aşa-numitului ”coş de consum”.

După datele, citate de Victoria Stoiciu, efectul din transferul greutăţii contribuţiilor sociale aproape complet asupra angajaţilor nu este atât de negativ, pe cât era de aşteptat şi atinge doar câteva sectoare din economie. O problemă mai importantă au milioanele de muncitori din sectorul agricol şi cei care lucrează pe cont propriu, fiind că ei lucrează în condiţii sociale extrem de nesigure.

În partea a două a discuţiei, Victoria Stoiciu a făcut legătură între sărăcia şi condiţiile de muncă din România. Ea a povestit despre campania ”Eroii muncii capitaliste”, care încearcă să documenteze cazurile de abuzare ale drepturilor de muncă şi ale persecuţiei liderilor sindicali din cauza dorinţei lor să lupte pentru interesele muncitorilor. Campania este realizată de Fundaţia ”Friedrich Ebert” în parteneriat cu diferite organizaţii şi medii. ”Locul de muncă este unul dintre cele mai nedemocratice, cele mai ierarhizate şi cele mai autoritare spaţii din România… Se vorbeşte foarte mult despre democraţia în spaţiul politic şi public… Aţi auzit cumva pe cineva să vorbească despre democraţia la locul de muncă? Eu nu am auzit”, a spus Victoria Stoiciu, referindu-se la cazurile prezentate în cadrul campaniei. Ea a subliniat că în România nu există nici macar 5 organizaţii neguvernamentale, care să se ocupe de condiţiile de muncă.

Campania nu îşi propune doar să documenteze abuzurile drepturilor muncii, ci şi să ducă la o schimbare a legislaţiei în sensul de eliminare a textelor care permit astfel de abuzuri. Victoria Stoiciu a reamintit că această campanie are susţinatori în parlament, iar trei dintre ei – deputatul independent Adrian Dohotaru, senatoara Gabriela Creţu de la Partidul Social Democrat (PSD) şi deputatul Florin Manole de la PSD, au fost prezenţi în sală.

În partea a treia a discuţiei, Florin Poenaru a direcţionat convorbirea către problemele actuale legate de viitorul muncii: ideea pentru un venit universal garantat şi lupta între Uber şi companiile tradiţionale de taxiuri. Victoria Stoiciu în general este sceptică în ce priveşte ideea pentru un venit universal garantat, pentru că bănuieşte că ideile nobile ce stau în spatele ei – venit pentru fiecare, eliminarea stigmei asupra asistaţilor sociali, vor fi deformate în cadrul realizării ideii. De exemplu, după părerea libertarianilor introducerea unei astfel de politici ar putea fi un pas către eliminarea statului social.

Experta a reamintit că companiile de taxiuri au o structura tradiţională de firma – cu patron. În cazul celălalt este vorba de o platformă. Acolo dispare diferenţa între timpul liber şi timpul de lucru. Dispare legătură cu patronul, care nu este definit clar. În cazul lui Uber nu este clar cum angajaţii se vor putea organiza, să-şi revendice drepturile, să ducă tratative nu e clar cu cine, ca să obţină un contract colectiv de muncă.

În Europa drepturile sociale ale muncitorilor sunt legate strâns de felul tradiţional de angajare şi pentru a se asigura drepturi sociale în cazul când patronul este o platformă, trebuie ca întregul sistem social să fie regândit. Indiferent de asta, Victoria Stoiciu nu preferă niciuna dintre cele două forme de ocupare – Uber sau taxiurile tradiţionale, pentru că ambele nu sunt decât forme diferite ale exploatării, iar pentru Stoiciu munca ar trebuie să fie o binecuvântare. Munca trebuie muncită pentru binele tuturor, nu doar pentru binele unui patron.

După Victoria Stoiciu inegalitatea – o altă problemă cu greutate în creştere, nu poate fi redusă doar prin măsuri fiscale sau prin ridicarea salariilor. O măsură care ar putea contribui la reducerea inegalităţii, ar putea fi ”socializarea veniturilor companiei”, adică angajaţii ei să aibă drept la o parte din veniturile firmei la care lucrează.

În ultimă parte a discuţiei invitata a răspuns la întrebările din partea publicului. Una dintre ele s-a referit la socializarea veniturilor şi la conducerea companiilor. Victoria Stoiciu a subliniat că un astfel de model a existat în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia şi că el a funcţionat bine, până la desfiinţarea statului din cu totul alte cauze.

Întrebată despre rolul UE în raport cu munca şi dezvoltarea socială din România şi dacă ea vede motive ca să fie atacată pentru acest comportament, Victoria Stoiciu a răspuns că UE este o structură foarte complexă cu diferite şi contradictorii interese şi nu trebuie perceput ca ceva monolit. De exemplu, referitor la reformele privind aşa-numiţiilor ”muncitori detaşaţi”, poziţia Comisiei Europene este mai de stânga decât cea a guvernului român.

Referitor la sindicate şi la modul cum ele ar putea da mai multe posibilităţi muncitorilor să-şi apere interesele, directorul de programe al Fundaţiei ”Friedrich Ebert” a explicat că în cazurile prezentate în campania ”Eroii muncii capitaliste” angajaţii pur şi simplu nu mai aveau ce să piardă şi din cauza asta şi-au prezentat povestea în public. Cazurile de demisionare nereglamentară a membrilor sindicali, şi de restabilire a angajatului la locul de muncă de către trbunal, arată cât de mult le este frică companiilor când e vorba de sindicate. Dar se vede, că şi sindicatele nu fac suficient, şi că, de exemplu, nu sunt suficient de activi în organizarea protestelor pentru drepturi sociale din România în ultimii doi ani.

Discuţiile din seria ”Tema” se vor ţine o dată, sau de doua ori pe lună, a anunţat coordonatorul lor, Vasile Ernu. Următoarea întâlnre la ”Londophone” va fi cu chirurgul, scriitorul şi liderul sindical, Florin Chirculescu, care va vorbi pe teme legate de sistemul de sănătate din România

Vladimir Mitev

Jurnalist de știri și analize internaționale. A lucrat pentru revista săptămânală bulgară ”Tema” între 2008 și 2015. Fondatorul blogului bilingv româno-bulgar ”Podul prieteniei”. Articolele și traducerile lui au aparut în agenția BGNES, revistele ”A-specto”, ”Economie”, blogul ”Bulgaria Solidară”, și altele. A publicat şi în revistele românești Decât o Revista și Q Magazine, în revistele culturale Vatra şi Poesis, ca și pe site-ul românеsc de stânga Critic Atac. În prezent face doctorantură de literatură iraniană la Unversitatea din Sofia. Începând cu iunie 2020 dezvoltă în limba română, limba bulgară, limba engleză şi alte limbi blogul ”Podul persan al prieteniei”. Din vara anului 2021, el este co-gazda podcastului de relații internaționale "Discuţii transfrontaliere" în colaborare cu jurnalista poloneză Malgorzata Kulbaczewska-Figat.

vizualizați toate postările

4 comentarii la “Discuţia ”Problema sărăciei. Despre cauzele şi reproducerea sărăciei în România” a avut loc la Londophone

  1. Interesant….. mai este un grup de dezbateri de care am auzit și la care am participat și este interesant, se numește Clubul socialiștilor, și e coordonat de prof. Zbăganu și cu prof.Kahrnou participant, păcat că nu colaborează grupurile acestea. Cui o folosi diviziunea aceasta? nimeni nu știe, orgolii cel mai probabil. Nici la „Tema” și nici la socialiști nu se strâng mai mult de 30-40 de participanți. Alta ar fi imaginea unor dezbateri cu mai multe nume grele și mai mulți participanți…

  2. Discutiile si textele sunt munca si fac parte din procesul gasirii de solutii. Dar asta nu e suficient, bine înţeles. E nevoie si de multe alte lucruri pentru rezultate concrete. E nevoie de exemplu, de partide politice care sa-si asume proiecte poliitice care sa lupte cu saracia.

  3. Cam prea multe discutii despre sexul ingerilor!
    Cu atatea discutii Criticatac a devenit steril……

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *