De ce nu e destul să te solidarizezi cu greviștii pe Facebook

Câteva considerații despre grevele recente

(sursă: Andrea Pickuadio)

În sfârșit nu mai sunt tramvaie pe linia de BMW!

Presupun că orice persoană care se consideră de Stânga sau cel puțin îi pasă de echitatea socială, s-a solidarizat cu protestele din aceste zile de la Societatea de Transport București. Sunt reacții juste, însă lipsite de viziune fata de ceea ce lupta Stângii trebuie să fie pentru a putea transforma cererile juste, în acțiuni concrete, și nu doar like-uri sau inimoare pe Facebook. Solidarizarea este cel mai comod și indiferent lucru pe care un Stângist de Facebook îl poate face… și cel mai expeditiv.

Drepturile muncitorilor, în statul capitalist, nu sunt drepturi, ci concesii. Întreagă structura și logica a administrației neoliberale este construită pentru a servi interesele elitelor economice privilegiate și a exploata restul maselor de populație. Au zis-o alții, principalii teoreticieni ai Stângii, nu eu și cine are lectura de Stangă, știe foarte bine aceste lucruri.

Să dai o mărire salarială, de altfel justă, unei categorii profesionale, ignorând alte categorii, nu este altceva decât divizarea masei muncitorești, care împărtășește în fapt aceeași soartă, aceeași luptă, același scop.

Concesii date în dispreț, cu amenințări și represalii. În timp ce privilegiații continuă să spolieze statul și să recupereze tot de la populație ceea ce au cedat de fapt în fața protestelor. Pentru măriri salariale la muncitori, pentru educație, pentru sănătate – nu se vor lua niciodată bani de la salariile politicienilor și camarilei lor, nu se vor lua de la armata și serviciile de control și represiune care îi protejează. Vor lua tot de la alți muncitori, de la educație sau sănătate sau orice alt serviciu public care nu le afectează interesele lor private.

Nu trebuie să cerem concesii, pomană, mici gratificații care să facă suportabile toate celelalte nedreptăți și să închidem ochii la abuzurile față de cei ce nu au avut forță sau organizarea de a se ridica și ei pentru drepturile lor juste.

Singura justiție sociala și solidarizare trebuie să fie a tuturor muncitorilor, a întregului precariat și a celor marginalizați social. O voce unită împotriva acestei camarile parazitare pe care o cunostem foarte bine, coabitând intre ei în diverse combinații din ’90 până azi – foști securiști și activiști de partid, copiii lor, amante și alte slugi emanate din parvenirea intru spolierea statului și poporului roman.

Este singura misiune și justiție sociala cu care pot să fiu solidar.

O să întrebați cum?

Boicotarea tuturor partidelor din cercul puterii, la primele alegeri, la termen sau anticipate. Dezrădăcinarea acestora de la perfuzia publică, chiar și doar pentru 4 ani. Un exercițiu care poate crea șansă de a rupe rețeaua acestora prin care sug resursele și viață romanilor. Deconectarea lor de la justiție, de la serviciile de represiune, de la bugetul public și toate instituțiile de stat în care parazitează. Șansă să putem vedea cum arată Romania fară ei, după 40 de ani.

Alternativa la ei – un Nou Contract Social, discutat și redactat public, cu contribuția tuturor cetățenilor, după exemplul protestelor „Gilets Jeunes” (Vestele Galbene)  din Franța sau pentru noua constituție din Islanda. Exemple și soluții sunt numeroase, mai ales într-o epocă digitala.

Transpunerea politică – o alianță din partide/ politicieni care nu au fost în cercul puterii și care își condiționează mandatul de respectarea și realizarea Noului Contract Social. Și poate pentru prima data în istoria României din ultimii 40 de ani, bugetele serviciilor de control și represiune nu vor mai creste, poate chiar vor scădea; nu ar fi un miracol?! Justiție pentru toți, și nu selectivă pe afinități politice. Fară pensii și alte beneficii nejustificate, că tot promiteau asta. Bani pentru educație și sănătate, în loc de avioane, arme și alte jucării. Cred că daca tăiem perfuzia acestei clase parazitare de la bugetul public, de la mașini și case de serviciu, rente și alte spolieri din care au supt toți acești ani, vom descoperi că vor ajunge banii și pentru salarii și pensii decente, și pentru servicii publice și drepturi fundamentale.

Putem!

Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!

Baricada România dezvoltă un canal din Telegram cu conţinut inedit, axat pe luptele muncitoreşti din România şi din lume, care poate fi accesat aici: Baricada România mai poate fi urmărită pe Twitter: şi are mai multe video interviuri pe canalul său din YouTube.

Florin Platon

Florin Platon

Un profesionist în comunicare politică, activist politic şi suporter al Stângii Europene, al forţelor progresiste şi de stânga din Europa. Fondator al Diem 25 România

vizualizați toate postările

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *