Valer Simion Cosma (n. 16. 02. 1986, în Telciu) este istoric, antropolog, publicist și manager cultural. În prezent lucrează ca cercetător ştiinţific III la Muzeul Județean de Istorie şi Artă Zalău și asistent de cercetare (Postdoc) la Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, în cadrul proiectului de cercetare „Iconografia vrăjitoriei, o abordare antropologică: cinema, teatru, arte vizuale”. Este doctor în istorie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, cu o teză despre rolul preoților în lumea țărănească ardeleană a secolului al XIX-lea. A fost angajat al „Fundației Research Innovation” ca cercetător avansat în cadrul proiectului „Political Clientelism: a comprehensive frame for measuring electoral irregularities”, finanțat de UEFISCDI și coordonat de prof. univ. dr. Isabela Mareș (Columbia University). Timp de doi ani (2015-2017), a fost cercetător în cadrul proiectului “East-West”. Vernacular religion on the boundary of Eastern and Western Chritianity: continuity, changes and interactions (Seventh Framework Programme – ”Ideas” Specific programme – European Research Council) găzduit de Institutul Etnografic al Academiei Maghiare de Științe din Budapesta, Ungaria. Este președinte și fondator al Centrului pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale (2016), a Conferințelor de vară de la Telciu (2012) și al Școlii de vară de la Telciu (2016). În 2018 a lansat tot la Telciu programul de rezidențe de cercetare și creație artistică „Culese din Telciu”, pe care-l coordonează alături de Claudiu Lorand Maxim. A coordonat trei volume rezultate din primele ediții ale Conferințelor de vară de la Telciu și a publicat o serie de studii în volume colective și reviste de specialitate din România și străinătate. Preocupările sale vizează modernizarea lumii rurale, istoria și sociologia elitelor rurale, religiozitatea țărănească, religia vernaculară și raporturile dintre modernitate/colonialitate și religie în Europa de Est, naționalismul, populismul și clientelismul politic. În paralel cu activitatea academică, a contribuit la documentarea şi realizarea unor filme documentare (Disco is Dead, 2017, regia Alina Manolache; Telciu - work in progress-, regia Vlad Petri, 2018), performance-uri artistice (ÜBUNG IN TRAUER/EXERCISE IN MOURNING by Maria Magdalena Ludewig & Guests, at Kampnagel - Internationales Zentrum für Schönere Künste, Hamburg, 2017) şi spectacole de teatru documentar (Frontal- o adaptare foarte liberă după ,,Povestea unui om lenes" de Ion Creangă, 2019, regia Gianina Cărbunariu; Fabrici și Uzine, 2019, regia Adina Lazăr şi Sunt una dintre fortunate, 2019, regia Claudiu Lorand Maxim). În 2017, alături de Ágota Ábrán, a coordonat numărul ”Lumea Rurală Postsocialistă", al Gazetei de Artă Politică.

9 posts

Cultura şi consumul cultural din afara marilor centre urbane din România se află în cadere liberă. În loc să ne plângem, e nevoie să cerem şi să ne luptăm pentru politică culturală în beneficiul românului de rândS-au publicat recent rezultatele Barometrului de Consum Cultural pe 2018 și au început...

Poveștile famillior celor plecați în străinătate au inspirat realizarea unui spectacol de teatru documentar și o expoziție foto-audio într-un proiect derulat de Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.„Cei care ne conduc, o perioadă ar trebui să vadă cum se muncește. Cum se trăiește din 1500 de lei, cu...

„Cum adică mită?”

Povești din România Electorală: cum văd oamenii din urbanul mic și din comunele României alegerile și ce-i determină pe ei să voteze într-un fel sau altul?Pentru mulți cetățeni, în special pentru cei foarte vocali în arenele online și cu angajamente mai mult sau mai puțin categorice, nu este deloc...

Se ascute o luptă fratricidă între creativii cool și emancipați vs. „oportuniștii” pragmatici și dornici de emancipare, cu victime colaterale și cu alianțe strategice cu cei din vîrful sau josul piramidei socialePrin vara lui 2016 am nimerit la o masă de familie, cu mai multe ramuri ale familiei strînse...

Ideile de limitare a dreptului de vot dezvăluie apucăturile anti-democratice ale multor formatori de opinie, iar popularitatea lor în rîndul multora din cei care se consideră mai educați, arată că aceștia înțeleg salvarea României de pericolul populismului iliberal printr-un populism anti-democraticExistă îngrijorări crescînde că democrația autohtonă o ia la...

Date şi experienţe despre asistența socială, filantropie și ghetourile ruraleCum arată sărăcia din România, dincolo de datele statistice care ne plasează pe penultimul loc din UE, „cu o pondere de 38,8% a populației expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale”, bulgarii fiind codași la acest capitol, cu 40.4% din populație...

Se deplînge constant depopularea ţării dar statul descurajează „înmulțirea” anumitor categorii de cetățeniÎn România primești indemnizație pentru creșterea copilului doar dacă ai plătit contribuții în ultimele 12 luni, ceea ce face ca cei/cele care muncesc la negru și încă cîteva categorii de mame să nu beneficieze de această formă...

Impresii dintr-o societate în care sărăcia nu e blamată iar curiozitatea față de Celălalt este mai puternică decît interesul comercialNăscut la Bistrița cu aproximativ 38 de ani în urmă, școlit apoi într-ale imaginii pe la București și Berlin, regizorul și fotograful Vlad Petri este cunoscut în special pentru documentarele...

Descoperirea de zăcăminte de gaze naturale în Marea Neagră la finele deceniului trecut au adus în România investitori de calibru din toate zările, la pachet cu povestea despre independența energetică a României și viitorul ei rol de hub energetic regional. Între timp, povestea a avansat, s-au modificat și dat...