Suspiciunile faţă de ceilalţi împiedică apariţia unei viziuni post-tranziție în Bulgaria

Un interviu live cu Vladimir Mitev despre escaladarea protestelor bulgare din ultima săptămână, despre competiţia celor două curente privind anti-corupţia bulgară şi comparaţia cu strategia anti-corupție din România, despre creşterea tensiunilor în societatea bulgară şi potențialele evoluții, pozitive sau negative, ale acestor proteste

Protestatarii au instalat corturi în câteva zona centrală a Sofiei şi una la Varna, punând presiune asupra guvernului (foto: YouTube)

Acest interviu a avut loc prin live streaming pe pagina Baricadei România din Facebook în ziua de 4 august 2020.  

Astăzi ne aflăm din nou alături de Vladimir Mitev – un jurnalist bulgar cu o îndelungată experienţă în relatarea evenimentelor din această ţară. El ne va vorbi și de această dată despre protestele care au loc la Sofia. Am aflat că există corturi amplasate în nodurile de circulaţie din Sofia pentru a atrage mai multă atenţie asupra protestelor. Am discutat mai devreme despre modul în care au început protestele, despre cum au evoluat… Se pare că în Bulgaria există un conflict între două perspective asupra anticorupţiei. Cu toţii își doresc anticorupţia – şi preşedintele Radev şi premierul Borisov, însă fiecare are propria înţelegere ce înseamnă această “anticorupţie”. La un moment dat anticorupţia a însemnat pentru premierul Borisov şi procorurul-şef Geşev pătrunderea în birourile prezidenţiale pentru a efectua o investigaţie. A fost ultima picătură în paharul care i-a indignat pe bulgari și i-a făcut să protesteze împotriva ceea ce Borisov şi Geşev înţeleg prin anticorupţie. În ultima vreme am înţeles că au fost evoluţii interesante şi cum spuneam s-a ajuns la un soi de luptă de gherilă între protestatarii şi autorităţi în sensul că s-au instalat corturi în capitala bulgară şi se protestează în continuare. Spune-ne, Vladimir, cum au evoluat lucrurile?

Ne aflăm în luna august, care e luna concediilor. Evident cei care organizează protestele şi cei care protestează au vrut o escaladare în ceea ce au făcut în ultimele două săptămâni. Un element important în această escaladare a fost ocuparea unor spaţii publice, în cazul acesta a unor intersecţii din Sofia şi începând ziua de ieri şi din Varna, lucru care înseamnă desigur şi o presiune suplimentară la adresa guvernului. Cred că această escaladare a fost necesară în opinia protestatarilor de teamă că dacă nu se escaladează, protestele vor slăbi. 

Tu ai atins mai multe subiecte şi subiectul anticorupţiei poate fi interesant pentru mai mulţi români, fiindcă protestele sunt anunţate oficial ca proteste ale cetăţenilor oneşti împotriva mafiei din stat. Dar pe lângă asta este vorba despre ceva care nu prea se discută pe stradă. Protagoniştii a ceea ce am numit ”competiţia privind anticorupţia” din Bulgaria au apelat la Curtea Constituţională privind prerogativele adversarilor săi. Un grup de protestatari din jurul iniţiativei ”Justiţie pentru toţi” au prezentat cerinţe care se doresc limitarea prerogativelor procurorului-şef. 

Aceste subiecte sunt foarte complexe pentru a fi atinse într-un minut sau două. Aş dori să direcţionez atenţia ascultătorilor asupra unui articol al Baricadei România care a apărut prima oară pe site-ul britanic Open Democracy. Cred că acest articol ar putea fi cheia pentru înţelegerea a ceea ce se întâmplă. 

Dar numai pe scurt – România a avut perioada sa de instigare şi emoţii legate de anticorupţie. Acum pare că în Bulgaria există această luptă între două curente privind strategia anticoruptie. Trebuie urmărită pentru că în opinia mea ambele curente sincer sau ipocrit spun că fac ceea cea anticorupţia din România făcea acum câțiva ani. 

Am citit articolul tău. Tu spui că un lucru bun care s-a întâmplat cu privire la investigaţiile procurorului-şef bulgar este că, spre deosebire de România unde principalii acuzaţi şi înculpați au fost politicieni, în Bulgaria ei au fost afacerişti. Într-adevăr n-au căzut capetele unor politicieni mari, dar au căzut capetele unor mari oligarhi. Asta e ceva diferit din România unde în vizorul procuraturii au intrat mai degrabă politicienii, nu?

Trebuie explicat mai mult pentru că deocamdată nu avem condamnări ale unor oligarhi. Avem afacerişti care sunt acuzaţi, dar procesul împotriva lor nu s-a încheiat şi cred că fără decizia curţii nu putem spune clar dacă este ceva penal, e doar un proces. Sunt interpretări şi fapte comunicate de procuratură, dară fără condamnare e greu să spunem dacă suspiciunile sunt într-adevăr dovedite. Asta e un lucru. 

În anticorupţia românească am avut multe condamnări. Ea a fost eficientă. Aici am avut cazul cu oligarhul Bojkov, care chiar fără a fi condamnat şi-a pierdut marile afaceri legate de ”Loteria Naţională” şi asta într-adevăr este o schimbare, se schimbă ceva în economie, în baza economică a societăţii. 

Dar acest tip de anticorupţie aplicat în Bulgaria a creat acuzații că unii oligarhi, care sunt apropiaţi la putere, folosesc instituţiile statului împotriva unor adversari sau a oamenilor care şi-au pierdut sprijinul politic. Am auzit afirmații privind anticorupţia din România în care se critica faptul că că ea a prea lovit corporaţiile. Poate că întrebarea ta contează în acest sens, dacă nu e bine că sunt lovite elitele economice. Dar dacă e adevărat că avem o luptă între diferiți oligarhi  prin anticorupţie e mai greu de definit ce e bine şi ce e rău.

Am înţeles. Ai spus cu alt prilej că în Bulgaria a crescut polarizarea. Unor oameni le e dintr-o dată mult mai uşor să spună cine e bun şi cine e rău. Sunt deja două tabere. Dacă eşti pro sau contra vei avea de suferit?

Observ că toleranța în reţele sociale este foarte redusă. Are loc o instigare, pentru că are loc aici și o luptă pentru putere. Unii oameni vor să dea afară un partid care a stat la putere, cu mici pauze, în ultimii 11 ani. Desigur avem nemulţumirea legată de criza provocată de pandemie, de problemele sociale. Există şi această dorinţă de a avea o schimbare mai rapidă şi mai amplă în Bulgaria. 

Există și o nemulțumire, aşa cum am scris şi în Open Democracy, că ascensoarele sociale nu prea funcționează. Şi, desigur, această nemulţumire adresată partidului GERB se datorează şi faptului că acest partid oferă unele posibilități pentru dezvoltare pe care nu le poţi avea altfel. Sunt multe contradicţii, discuţii de conspiraţii şi îndoieli exprimate pe Facebook, precum şi linii de divizare socială. Acesta este momentul de acum. Dar trebuie să ne gândim şi cum evoluăm ca societate, nu doar cum ne vom distruge reciproc.

Înţeleg. Cum crezi că va evolua situația? Nu ai de unde să ştii ce va fi, dar care ar fi un scenariu optimist şi un scenariu pesimist în privinţa protestelor din Bulgaria?

Mereu mi-e teamă că protestele noastre nu reuşesc să producă ceva nou. Ieri am avut un sondaj care a arătat că sunt schimbări cu privire la sprijinul pentru partidele politice. Dar partidele care ar intra în parlament nu sunt ceva nou cu excepţia partidului unui showman, care tot este o persoană care e de mult timp în politică şi care activează de mult timp în spaţiul public.

Nu pot face o prognoză. Dar aş dori ca, dacă acesta este protestul împotriva tuturor celor care s-au murdărit în perioada tranziţiei, să apară persoane politice noi, programe şi viziuni noi. Cred că ceva se încearcă în acest sens prin cercuri de stânga. Ideea de adunări cetăţeneşti a reapărut din nou. Se fac discuţii în cadrul lor chiar în piaţă. Poate că e ceva utopic, dar mi-ar plăcea dacă oamenii ar putea să depăşească suspiciunile care există și să se îndrepte către efortul colectiv. Sper că putem protesta nu doar ca 100 000 de oameni individuali, ci şi ca o comunitate. Şi această comunitate trebuie să aibă o idee mai clară ce e schimbare.

Foarte interesante sunt perspectivele tale. Îi invit pe cititorii noştri să intre pe Baricada şi să citească analizele tale despre protestele pentru că ele merg dincolo de emoţiile fireşti în acest moment. 

Maria Cernat

Maria Cernat este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) (2001) și a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București (2004). În anul 2002 a absolvit studiile masterale în cadrul FJSC. Din anul 2008 este doctor în filosofie. În present este cadru didactic la Universitatea Titu Maiorescu, departamentul de Comunicare, Limbi Străine și Relații Publice și cadru didactic asociat la SNSPA, Facultatea de Comunicare și Relații Publice. Din anul 2011 este autoare de articole publicate pe site-uri de dezbateri politice (CriticAtac.ro, Cealaltă Agendă, România Curată, Gazeta de Artă Politică, etc.).

vizualizați toate postările

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *