Solidaritate cu femeile din Bulgaria la Bucureşti: ”Nu sunteţi singure”

Andreea Bragă în dialog cu Maria Cernat despre acțiunile de solidarizare ale activiștilor din România cu surorile lor din Bulgaria

Participanţii în protest în faţa Ambasada Bulgariei la Bucureşti (foto: Răzvan Păune)

Ieri, în data de 26.11.2018, s-au organizat în Bulgaria manifestații care să atragă atenția asupra violenței împotriva femeilor. Evenimentul a avut loc la doar o zi după data de 25 noiembrie – Ziua internațională împotriva violenței asupra femeilor. Cu acest prilej, Centrul Filia și platforma Feminism România au organizat un eveniment de solidarizare cu femeile din Bulgaria. Protestul a trecut sub semnul neratificării din Bulgaria a Convenţiei de la Istanbul care prevede măsuri pentru prevenire şi combatere a violenţei de gen.

Data de 5 mai 2011 reprezintă fără îndoială un moment de optimism în privința progresului social și politic. Este data la care unul dintre cele mai progresiste și vizionare acte normative a fost propus și semnat vreodată – Convenția de la Istanbul. Înainte de a critica, înainte de a reacționa visceral și emoțional, orice om care se pretinde, nu-i așa, ”normal”, ar trebui să citească cele 29 de pagini ale Convenției. O să vadă cu acel prilej câte lucruri benefice propune actul normativ. De la obligarea instituțiilor de a colecta și face publice datele cu privire la violența împotriva femeilor, până la asigurarea de fonduri pentru adăposturi și consiliere pentru victimele violenței domestice, Convenția de la Istanbul cuprinde reglementări și sugestii oportune care privesc statele ce o ratifică. Totuși, Parlamentul Bulgariei, sub presiunea grupurilor neoconservatoare, a decis să nu ratifice acest act normativ care constituie o bază cât se poate de comprehensivă și potrivită pentru implementarea unor măsuri împotriva violenței asupra femeilor.

E drept, actul normativ este construit pornind de la conceptul de gen – adică rolul pe care societatea ne spune că ar trebui să îl jucăm ca femei sau ca bărbați în comunitate. Genul e lucrul care îi face pe conservatori să explodeze de indignare! E ca și cum ar simți deja vrăjitoarele feministe apropiindu-se cu foarfeca de tăiat vie de geniul lor masculin. Oricât te-ai strădui să le explici că este vorba despre faptul că trebuie să asigurăm, ca societate, o educație care să le permită fetelor să devină matematiciene, astronaute, jurnaliste sau orice altceva și-ar dori ele, nu e chip să-i convingi. Refuză cu obstinație să înțeleagă cât de important este să asumăm aceste principii și să investim în asigurarea egalității de șanse în privința educației între băieți și fete. Refuză să înțeleagă faptul că, exact așa cum spune convenția, este mult mai probabil ca fetele să fie victimele violenței sexuale, că, odată cu schimbarea componenței culturale a comunităților de cetățeni europeni, vom asista la probleme legate de crimele de onoare sau la blocarea accesului la muncă și la educație pentru fete, pe criterii culturale și religioase. Rasismul și ura nu sunt soluția la cutumele culturale ale unor comunități religioase conservatoare. Soluția este un act normativ care să ne asigure de faptul că statele fac tot posibilul să își protejeze cetățenii, femei sau bărbați. Așa cum spunea Iulia Vladimirova într-un articol recent, în Bulgaria s-a declanșat o campanie pornită în prelungirea campaniei #Metoo, dar extinsă la nivelul păturilor mai puțin privilegiate ale femeilor care au de-a face cu violența domestică. Campania care a avut un mare succes în Bulgaria este cunoscută sub numele de ”#nueștisingură” și reprezintă o mișcare ce a adus laolaltă multe femei care și-au povestit experiențele traumatizante și s-au mobilizat în direcția protestului și a atragerii atenției asupra cauzei lor.

Astfel, la ora 18.00, activiști din România, dar și din Germania, s-au prezentat în fața Ambasadei Bulgariei cu o pancartă pe care scria: ”Nu ești singură”. Cu acest prilej am intervievat-o pe Andreea Bragă, cea care conduce Centrul Filia.

Activista Andreea Bragă (cu pancartă) din Centrul Filia (foto: Răzvan Păune)

Cum ți-a venit ideea să organizezi această manifestație?

Cred că este nevoie de o solidaritate în Estul Europei pentru că în ultimul timp au fost niște atacuri din ce în ce mai puternice în privința drepturilor și libertăților femeilor și avem nevoie să arătăm că suntem solidare. Există acțiuni coordonate de respingere a Convenției de la Istanbul de instrumentalizare a acesteia și atunci am considerat oportun să ne arătăm solidaritatea cu surorile noastre din Bulgaria, care organizează în același timp, la aceeași oră, în Sofia și în Varna un protest pentru siguranța femeilor.

În legătură cu situația din Bulgaria a fost și un eveniment recent care ți-a atras atenția în mod deosebit?

În Bulgaria a fost de curând ucisă o jurnalistă, dar la nivel mondial sunt ucise în medie în fiecare zi 137 de femei și în mare parte acestea sunt ucise de către un membru al familiei, în cele mai multe cazuri chiar de către partenerul lor. Sunt multe crime și în România și violența nu se va opri dacă statele nu vor lua măsuri adecvate pentru a pedepsi agresorii și pentru a aloca un buget adecvat pentru adăposturi, pentru servicii de consiliere ale victimelor.

De ce crezi că în Bulgaria s-a ajuns să nu fie ratificată convenția?

A existat o mobilizare puternică din partea grupurilor conservatoare la fel ca și în România cu ocazia referendumului pentru redefinirea familiei în Constituție, grupuri care au reușit să influențeze Parlamentul Bulgariei să decidă respingerea ratificării Convenției de la Istanbul. Suntem într-o situație fericită în România pentru că am reușit cumva mai devreme prin efortul constant al organizațiilor neguvernamentale, dar nu numai, am reușit deci să convingem decidenții să ratifice Convenția de la Istanbul în 2016. Am reușit să fim cu un pas înaintea grupurilor conservatoare. Dacă se punea acum problema ratificării aceste convenții în România, probabil că se întâmpla același lucru ca și în Bulgaria. Sunt sigură că dacă nu aveam deja ratificată Convenția de la Istanbul în acest moment este probabil ca ea să fi fi fost respinsă de Parlamentul României.

Care sunt beneficiile care ar rezulta din ratificarea acestui act normativ?

Această convenție oferă niște măsuri foarte clare pentru siguranța femeilor. Ea obligă statele care au ratificat-o să adopte măsuri clare în legislație cum ar fi: ordinul de protecție, până la șase luni în România, de pildă, sau ordinul de protecție provizoriu care poate să fie emis pe loc de către un polițist, ceea ce înseamnă că se mută responsabilitatea pe agresor în această situație. Dar în același timp convenția vorbește și despre egalitate în privința educației între femei și bărbați, de egalitate de gen care să existe în sistemul de învățământ public și de bugetarea de la nivel local a adăposturilor și serviciilor de consiliere pentru victime.

Din câte am înțeles, în Bulgaria principala acuzație împotriva Convenției de la Istanbul viza faptul că aceasta ar fi impus așa-numita ”ideologie de gen” și drepturile mișcării LGBTQ. Ce părere ai?

Cred că această Convenție de la Istanbul, mai exact Convenția Consiliului Europei pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și a Violenței Domestice este o convenție europeană care este instrumentalizată de către aceste grupuri neoconservatoare. Este clar că în Convenție este precizată inclusiv deconstruirea stereotipurilor de gen din perspectiva conceptului de gen. Dar noi nici măcar nu am ajuns în România să înțelegem ce înseamnă genul sau cum putem să vorbim despre identitate de gen sau egalitate de gen. Și atunci întreaga convenție este redusă la această recomandare care vorbește, printre altele și despre ieșirea din rolurile tradiționale de gen, asta implicând inclusiv identitatea de gen și o instrumentalizează pentru a alimenta ura împotriva comunității LGBTQ, ceea ce nu este deloc de dorit.

La final, te rog să transmiți un mesaj pentru surorile noastre din Bulgaria!

Nu ești singură!

Postări asemănătoare

Maria Cernat

Maria Cernat este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) (2001) și a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București (2004). În anul 2002 a absolvit studiile masterale în cadrul FJSC. Din anul 2008 este doctor în filosofie. În prezent este lector doctor la departamentul de Comunicare și Relații Publice, Universitatea Titu Maiorescu. Din anul 2011 este autoara de articole publicate pe site-uri de dezbateri politice (CriticAtac.ro, Cealaltă Agendă, România Curată).


Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu, E-mail adresa Dvs. nu va fi publicat