Supremația răngii: povestea conflictului de muncă de la metrou

Criza de la metrou arată încă o dată puternicul discurs anti-sindical al Guvernului

Protestul sindicaliștilor de la metrou, dar și conflictul declanșat între aceștia, Guvern și societatea civilă reprezintă un nou atac asupra mișcării sindicaliste din România. În următoarele rânduri nu încerc să argumentez că Ion Rădoi, Președintele USLM, ar fi de vină sau că nimic din ce zice Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, nu are  pic de fundamentare. Încercând să luăm partea unui anumit personaj în mod necritic nu duce decât la o restrângere a perspectivei în cadrul acestui conflict, care nu este ceva atipic în cadrul acestei Guvernări. Conflictele dintre sindicaliști și guvernanți au devenit deja frecvente și sunt considerate a fi normale. Premierul Florin Cîțu vine și lovește în sindicate când poate, iar Cătălin Drulă numește USLM o mafie. 

Pe 26 Martie 2021, muncitorii de la metrou au protestat spontan blocându-se pentru o zi,  în subteran . Ministrul Transporturilor s-a sesizat imediat și în decursul acelei zile, și continuând până în prezent a atacat puternic sindicatul USLM și pe Președintele acestuia, Ion Rădoi. Cătălin Drulă, Ministrul Transporturilor, spunea că protestul este  ”o acțiune ilegală ce dă peste cap viața unui întreg oraș. Când interese mafiote sunt amenințate, o mână de oameni se agită pentru păstrarea unor privilegii și sinecuri. Faptul că sindicatul USLM blochează metroul bucureștean este o palmă dată întregii Românii.” Discursul politic din cadrul acelei zile a fost că închiderea spațiilor comerciale de la metrou ar afecta afacerile sindicaliștilor, deoarece acestea sunt administrate de către compania Sindomet Servcom SRL care este acționată 100% de către sindicat. Într-un comunicat de presă din 25 martie 2021, Metrorex spunea că:

„În acest context, ținând seama și de expirarea contractului încheiat cu firma care administrează spațiile comerciale, a notificărilor transmise anterior prin care Metrorex a solicitat în repetate rânduri dezafectarea acestor spații, dar și ca urmare a Raportului de control întocmit de Metrorex cu privire la luarea măsurilor ce se impun în concordanță cu respectarea Normativului pentru proiectarea Construcțiilor și Instalațiilor Specifice de Metrou privind prevenirea și stingerea incendiilor, Metrorex a notificat firma care administrează spațiile comerciale ca, în regim de urgență, să fie eliberate și predate către administratorul rețelei de transport subteran toate spațiile comerciale amplasate în incinta stațiilor de metrou până la data de 02.04.2021”

Discuția din jurul spațiilor comerciale a acaparat discursul politic. Existența unei companii care ar fi deținută de către sindicat a reprezentat un semnal de alarmă pentru discursul public românesc, fiind imediat trasă concluzia că aceasta ar reprezenta robinetul cu bani. Interesant cum deținerea de companii de către antreprenori este perfect în regulă, dar atunci când un grup de muncitori dețin o instituție comercială în numele sindicatului această proprietate devine un lucru negativ. De menționat că sindicatele au înființat și au deținut de-a lungul timpului și bănci, precum AmalgamatedBank.  Legat de această chestiune, Victoria Stoiciu spunea: 

”Vă veți întreba de ce un sindicat deține companii. Dintr-un motiv simplu – pentru că sindicatul e un tip de reprezentare corporatistă și deținerea de companii e una din modalitățile de reprezentare a intereselor membrilor. În Vestul și în Nordul Europei, sindicatele administrează fonduri de pensii, de exemplu, pentru membrii lor. Companiile sindicatelor oferă tot soiul de beneficii propriilor membri și e ceva firesc. Problema e cât din banii acestor companii ajung să deservească interesele membrilor și cât ajung în buzunarele liderilor – asta e o problemă mare la noi, pe care sindicatele trebuie să o rezolve, dar din păcate nu e o chestiune strict sindicală, ci mai degrabă societală – deturnarea interesului comun în interes privat e un fenomen larg răspândit.”

De asemenea, este de menționat  cum atât presa, cât și un segment considerabil al societății civile, s-a mobilizat imediat în a prelua discursul privind presupusa mafie și a contesta faptul că sindicatul ar trebui să aibă companii. Precum Mihai Vasile scria într-un comentariu pe Facebook:

Eu aștept, totuși, și niște dovezi și o decizie a unei instanțe că sindicatul de la metrou e o mafie și a funcționat ca o mafie în relație cu spațiile comerciale în care a intrat directorul Metrorex cu ranga. Nu înțeleg cum televiziunile și presa au acceptat și propagat un astfel de discurs, fără să menționeze chestia asta elementară, că-i o acuzație gravă nedemonstrată, neprobată. O fi Rădoi un dubios, dar o acuzație trebuie dovedită, mai ales când implică o organizație întreabă, nu doar un individ.

Altfel, la o altă companie de stat, Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, avem o situație mult mai clară, dar care nu e mai deloc comentată în spațiul public, nici în media, nici în plan politic. Consiliul Concurenței a amendat șase companii care oferă servicii alimentare în incinta aeroportului cu 1,4 milioane de euro după ce „a constatat că aceste companii și-au coordonat politicile comerciale în materie de prețuri, discount-uri, promoții atât prin clauzele contractuale, cât și printr-o serie de proceduri și prin modalitatea de derulare a relațiilor contractuale, astfel încât să își alinieze constant prețurile pentru serviciile oferite pasagerilor din aeroport.”

Pentru Ministrul Drulă, cât și pentru ceilalți membri ai guvernului, protestul spontan de la metrou nu a reprezentat nici măcar pentru un moment o acțiune în care muncitorii își exprimă doleanțele. În cadrul zilei de protest Ministrul Transporturilor nu s-a deplasat la fața locului să vorbească cu aceștia, preferând să amenințe cu raportări la DNA, cu anchete DIICOT anti-tero, cât și cu mesaje legate de mafie. Problema a fost imediat politizată, diversele grupări politice agitându-se pentru a și-o pasa de la una la cealaltă. Prim Ministrul Florin Cîțu și Europarlamentarul Dacian Cioloș au ținut să lege tot protestul de PSD, care, din raționamentele acestora, ar avea o legătură directă cu Liderul de Sindicat, Ion Rădoi, deoarece acesta a fost Deputat și respectiv Senator din partea acestui partid în perioada 2000 – 2008. Dacian Cioloș spunea că ”Domnul Rădoi, pesedist hârșâit în mulgerea resurselor publice, și câțiva așa-ziși sindicaliști și-au făcut o conducere a metroului paralelă cu cea oficială și controlează banii companiei.”, iar Florin Cîțu declara că ”un fost deputat PSD, care vede că îi dispar sinecurile, face un protest ilegal.”

PSD s-a dezis de afirmații, spunând că Ion Rădoi nu mai are legătură cu partidul de 13 ani și că “Prim-ministrul Cîțu trebuie să înceteze imediat insinuările că protestele de la Metrorex ar avea un substrat politic. Partidul Social Democrat denunță tentativa Guvernului Cîțu de a prezenta conflictul de muncă de la Metrorex într-o cheie politică.” De asemenea, PSD a reacționat și a încercat să arunce vina pe guvern pentru o slabă gestionare a situației de la metrou. În conflictul politic au intervenit și alte personaje, însă discuția legată de muncitorime a fost minimală, poate aproape inexistentă. 

Oamenii văzând imaginile la televizor cu metroul blocat și auzind declarațiile de terorism venite din partea Guvernanților, au putut ajunge la concluzia că tot ce se întâmpla la metrou este o mafie și că Revoluția Bunei Guvernări o să vină să curețe tot. Cum am menționat și anterior, o dorință de înțelegere a protestatarilor nu a existat, mai simplu fiind să se paseze vina de la o parte la alta, sau anumite grupări să se unească în unison împotriva lui Ion Rădoi.

De menționat că portretul creat în jurul lui Ion Rădoi de către presă și preluat mai apoi de nenumărați oameni a fost acela al politicianului corupt care-și vede doar interesele proprii. Prin echivalarea acestuia cu figura capului de mafie, care ar mobiliza oameni doar pentru că-și vede interesele financiare pierzând, mișcarea sindicală a fost și aceasta imediat conturată ca fiind un cartel. În urma lipsei cercetării, aceștia nu au menționat nimic de poziționările anterioare ale sindicatului USLM și, în mod direct, ale liderului în legătură cu lipsa de personal calificat, lipsa personalului în general sau cu situația trenului ”zburător din Berceni” care a afectat condițiile de muncă. De asemenea, nu s-a menționat nimic nici de atenționările adresate în repetate rânduri de către USLM Guvernanților de-a lungul anilor referitoare la situația defecțiunilor grave ale trenurilor puse în folosință. Povestea incompletă a poveștii a contribuit facil la demonizarea sindicaliștilor, a sindicatelor, cât și a mișcării sindicale.

În presă s-a vehiculat că protestele au legătură cu spațiile comerciale de la metrou care ar fi urmat să fie închise. Din declarațiile USLM, ar exista un proces pe rol din 2018 la Tribunalul București. De asemenea, USLM a spus că nu există o legătură între proteste și închiderea spațiilor comerciale, protestul fiind strict despre salarizare și despre disponibilizarea personalului. Directorul Metrorex a spuscă revendicările protestatarilor sunt următoarele, neavând legătură cu spațiile comerciale:

”Reprezentanţii protestatarilor au avut, în principal, patru revendicări, vrând să se asigure „că nu vor fi disponibilizări la metrou, că nu vom micşora salariile, că vom recunoaşte USLM (Unitatea – Sindicatul Liber din Metrou – n. red.) ca sindicat ce asigură protecţia şi dialogul social, că împotriva salariaţilor nu se vor lua măsuri disciplinare pentru oprirea voluntară a lucrului”

În cadrul aceleiași zile de 26 Martie 2021, protestul spontan s-a încheiat, iar metroul și-a reluat funcționarea pentru o scurtă perioadă de timp, reintrând pe făgașul normal de ziua următoare. La scurt timp, Metrorex a calculat pierderile provocate de situația de la metrou ca fiind e aproximativ 2.826.624 lei. Aceștia au mai anunțat că vor continua și lupta pe toate căile posibile cu indivizii care au fost responsabili pentru acest protest. De asemenea, protestul spontan a cauzat și o aglomerare în transportul public de la suprafață în dimineața zilei de 26 martie, până ce mai multe autobuze au fost puse în funcțiune pentru a suplimenta lipsa metroului.

De la momentul protestului până pe data de 4 Aprilie au avut loc discuții între Metrorex și sindicatul USLM pentru a găsi o posibilă rezolvare și mai bună înțelegere a problemei. În urma discuțiilor din data de 30 martie dintre USLM și conducerea Metrorex s-au stabilit următoarele:

• Nu se vor efectua disponibilizări de personal și că Metrorex va căuta soluții.
• Micșorarea salariilor se va discuta în urma unei altei întâlniri.
• Recunoașterea USLM ca sindicat.
• Nu vor fi luate măsuri disciplinare pe împotriva salariaților pe perioada negocierilor (până pe 4 Aprilie) stabilite prin procesul verbal încheiat.

În data de 7 Martie 2021, a început demolarea chioșcurilor care existau în spațiul de la metrou – demolarea acelor spații unde se găseau oje, produse de panificație sau chiar și bomboane aduse de peste Prut. Acest moment a reprezentat un puternic gest simbolic pentru buna parte dintre oameni care au strigat împotriva sindicaliștilor la protestul spontan din data de 26 martie care a blocat circulația cu metroul pentru o zi. Florin Negruțiu spunea pe Facebook că desființarea acestor magazine reprezintă gestul prin care se taie sursa de finanțare a Sindicatului lui Ion Rădoi. Negruțiu mai menționa apoi că ar trebui niște magazine la metrou, legale, care să fie ”fără bani la pungă, fără parandărăt sindical și politic.” De asemenea, Directorul General Metrorex, Ștefan Paraschiv, a participat activ la demolarea spațiilor comerciale, utilizând o rangă pentru a deschide ușa unui astfel de loc. Comercianții au fost prezenți și ei, huiduindu-l pe Paraschiv, cât și pe primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu.

Conform unui reportaj RFI din data de 7 Aprilie 2021, Cătălin Drulă, Ministrul Transporturilor, a spus că scandalul celor care s-au opus evacuărilor sunt “o ultimă zvâcnire a mafiei”, făcând legătură cu sindicatul de la metrou. Drulă i-a acordat felicitări Directorului General Metrorex, spunând: “Un cartel se destructurează și cu ranga”.

Gestul lui Ștefan Paraschiv a lăsat un gust amar pentru mulți oameni care au văzut acțiunea acestuia ca fiind nedemocratică și neavând-și locul într-un stat de drept – acel model pe care Ministrul Drulă îl promovează. Pentru alții, intervenția cu ranga a reprezentat o acțiune demnă de respect, care, într-un final, a reușit să destabilizeze sindicatul, pe care aceștia îl numesc cartel. Ema Prisca scria într-un comentariu pe Facebook:

Într-un stat de drept, pentru care s-a ieșit în ger, zile în șir în 2017… Pentru asta s-a iesit, nu? – Într-un stat de drept, un director de societate publică nu ia ranga niciodată să facă ceva cu ea. Poliția este singura abilitată să utilizeze violența asupra unor bunuri sau persoane. Și ca ministru, care militează pentru statul de drept, să ieși la televizor să-l aplauzi pe omul cu ranga din subordinea ta este ceva ce nu se vede într-un stat de drept. Acest mod de operare violent, primitiv, nu are nimic în comun cu statul de drept. Nimic. Arată doar că Drulă și cel pe care l-a pus la conducerea Metrorex sunt pur și simplu goliți de orice urmă de spirit democratic. Care e diferența dintre directorul Metrorex, Șeful lui, Drula, și un cartel? Niciuna și o și spun mândri. Vă dați seama că oamenii ăștia nu-s conștienți că ei reprezintă Statul Român și acționează ca niște mafioți?

Demolarea spațiilor comerciale, conform unui comunicat de presă al Metrorex din data de 2 Aprilie 2021, ar fi necesară din cauza pericolului pe care acestea îl reprezintă pentru siguranța călătorilor. De asemenea, comunicatul menționează că:

• spațiile reprezintă obstacole în calea de evacuare în caz de urgenta;
• îngreunează accesul la hidranții interiori;
• nicio constructie dupa 2010 nu are aviz ISU.

În cadrul zilei de 7 Aprilie 2021, Unitatea – Sindicatul Liber din Metrou (USLM) a emis un comunicat de presă prin care spune că 80% dintre spațiile de la metrou sunt deținute de compania sindicatului, SINDOMET SERVCOM SRL. De asemenea, aceștia spun că toate spațiile comerciale au avizul Metrorex, IMB, cât și avizul pompierilor. USLM a menționat și faptul că nicio stație de metrou nu ar avea de fapt aprobarea ISU. 

Controversele generate de acțiunea din 7 Martie reprezintă doar una dintre bătăliile purtate în ultimele luni de către sindicatul de la metrou USLM și Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă.   Pe data de 5 martie 2021, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Cătălin Drulă (USR), publica pe pagina sa de Facebook o nouă reglementare care elimina obligativitatea prezenței sindicatului la ședințele Consiliul de Administrație, așa cum era prevăzut în Ordinul 570/13.05.2014. Acesta spunea că ”după numirea unui consiliu de administrație profesionist, ieri, astăzi facem încă un pas pentru a scoate managementul companiei din buzunarul sindicatului.” Măsura a fost imediat contestată de către sindicaliștii de la USLM, spunând că aceasta ar fi un atac asupra reprezentativității muncitorilor în instituție. Totuși, atât sindicaliștii de la USLM – Unitatea Sindicatul Liber din Metrou – cât și Cătălin Drulă reamintesc că există legi în vigoare care obligă managementul să informeze sindicatele legat de probleme de interes profesional, economic și social, conform art. 30 din Legea 62/2011.  

În  trecut Cătălin Drulă, a condamnat creșterile salariale care au fost negociate în toamna anului 2020. Liderul de sindicat, Ion Rădoi, condamnă vehement modul în care Cătălin Drulă a vorbit despre situația metroului, neținând cont de faptul că în prezent există un deficit de peste 1000 de persoane, despre care ne reamintește că domnul ministru a uitat să menționeze. Alături de Ion Rădoi se alătura și federațiile sindicale internaționale precum European Transport Workers Federation sau Federația Europeană a Sindicatelor din Servicii Publice care spun:

Vă solicităm să retrageți această propunere și să respectați angajamentele făcute în luna septembrie 2020.

Propunerile guvernului de a nu respecta și onora angajamentele nu sunt acceptabile. În toată Europa, lucrătorii, inclusiv cei din Metrorex, au lucrat din greu, în numeroase circumstanțe periculoase pentru sănătatea și siguranța lor, pentru a menține funcționarea transportului public urban și a altor servicii publice.

În toamna anului trecut, s-au negociat măriri de salariu cu 18% în cadrul Metrorex, măsură contestată de Consiliul de Administrație care nu este de acord cu această măsură. Legat de această mărire, Cătălin Drulă a spus că se va putea menține, doar dacă se vor face micșorări de personal.

Legat de această situație, European Transport Workers Federation a transmis declarații ri de solidaritate USLM, spunând:

Muncitorii sunt cel mai mare atu al transportului public urban și ar trebui apreciați pentru munca lor continuă în ciuda pandemiei, nu pedepsiți! Situația este mai mult decât deplorabilă în contextul Uniunii Europene, cu Comisar pentru Transport de naționalitate română.

Totuși, de-a lungul timpului, grupul de susținere format în jurul Ministrului Transportului, Cătălin Drulă, a condamnat vehement salariile mari ale angajaților de la metrou. În discursul public, toți angajații au fost puși în aceeași oală, considerându-se că toți ciupesc cât de mulți bani posibil de la stat, în timp ce calitatea serviciilor nu este la standarde înalte. Hotnews în urma unei analize a constat că peste 80% dintre cei 6000 de angajați au salarii mai mari de 5000 de lei net. În urma unor conversații avute cu muncitorii de la metrou, ni s-a spus că o bună parte dintre serviciile prestate de către acești muncitori, considerați a fi bine-plătiți, sunt specializate, necesitând o calificare specială, remunerația fiind conform legislației în vigoare. Aceste detalii sunt stipulate în Contractul Colectiv de Muncă al Angajaților de la Metrou.

Ziare.com relata spunea despre firma sindicatului USLM că deține și un complex turistic în Bușteni, ce oferă reduceri de 99% pentru angajații Metrorex care își fac concediile acolo. În urma discuției cu un angajat de la metrou, ni s-a prezentat situația biletelor de concediu. Reducerea de 75% a biletelor de concediu se aplică în limita a 230 lei(cu aproximație),pe zi, nu este reducere acordată fără limită, și a 18 zile de concediu pe an, cu condiția efectuării a cel puțin 6 nopți de cazare pe sejur.

Referitor la situația salariilor, Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, spunea:

”Legat de salarizare şi de personal, s-a bătut cu cărămida în piept domnul Rădoi că nu se schimbă nimic, rămâne la fel personalul, rămân la fel salariile. Asta este matematic imposibil. Contabil imposibil. Pentru că în bugetul prevăzut, veniturile Metrorex nu acoperă plata salariilor la nivelul actual pentru angajaţii actuali. Aşa că există doar variante matematice simple: ori se acceptă de către angajaţi o renegociere şi eventual acea creştere de 18% să nu mai aibă loc sau să aibă loc în viitor, eşalonat, ori se ajunge la disponibilizări, ori mai există şi varianta a treia care este din punctul meu de vedere, cel mai puţin fericită, dar dacă nu există înţelegere, se va ajunge acolo, şi anume insolvenţa. Iar o companie care intră în insolvenţă are libertăţi mari de a face şi concedieri, şi tăieri de salarii. Nu este un scop în sine, aceste concedieri sau tăieri de salarii, ci este vorba de sănătatea economică a unei companii, căreia îi lipsesc veniturile pentru a acoperi acele salarii” 

A ne uita la aceste salarii și a începe să-i blamăm pe angajații că au salarii mai mari în timp ce restul oamenilor muncesc pe salarii mizerabile – 50% din muncitorii din România au un salariu sub 1600 lei – nu duce nicăieri. Putem să dăm în mecanici de locomotivă, cât și în orice altă categorie cât dorim, căci o schimbare benefică nu o va reprezenta scăderea salariilor acestora.

Din contră, poate provoca o mai mare scindare în rândul clasei muncitoare, iar așa cum a spus și unul dintre muncitorii pe care i-am intervievat la fața locului, în data de 26 martie 2021: ”Nu ar trebui să arătăm pe un muncitor cu degetul că are salariul mai mare, ci să încercăm cu toții să luptăm pentru un venit mai bun.” Acest lucru este dificil, aproape imposibil, când vedem că sindicalizarea unui segment considerabil de oameni este împiedicată de Legea Dialogului Social 62/2011 – care împiedică sindicalizarea muncitorilor din mai multe întreprinderi și care obligă ca pentru înființarea unui sindicat să fie minim 15 lucrători. Deci, persoanele care lucrează pentru companii mici și mijlocii sunt într-o situație de imposibilitate.

De asemenea, mai trebuie menționat că lupta de față  are și un puternic mesaj anti-sindical, chiar dacă guvernul actual tinde să iasă cu mesaje de susținere a mișcării sindicale corecte. Nu înțelegem la ce se referă aceștia prin corectitudine, ci cred că mai degrabă ar fi trebuit să se refere la servitudine. Sindicatul să nu comenteze, să nu lupte pentru beneficii și să nu încearcă să ceară mărirea salariilor angajaților acesteia. Pentru aceștia, sindicatul ar trebui să fie acel mecanism docil, care există în cadrul unei întreprinderi, și care poate face paradă în cadrul zilelor reprezentative pentru clasa muncitoare. Atunci când e vorba de acțiune în forță, de proteste, de scrisori înaintate, acestea sunt ignorate, blamate, iar acțiunile sunt și condamnate.

Am încercat să punem lucrurile într-o perspectivă de ansamblu, fără a ne dezice totuși de critica necesară guvernului care ține morțiș  să atace sindicatele în fiecare moment posibil. În a vedea această confruntare ca fiind un simplu caz izolat, o confruntare care-i privește doar pe Rădoi și de Drulă, reprezintă o ignorare a  tabloului general al conflictelor de muncă din ultima perioadă.  Pe 29 ianuarie, Premierul a criticat angajații din Sănătate și din Administrație, spunându-le să iasă din birou, să-și facă treaba, căci altfel vor pleca acasă. În data de 3 Martie,  Premierul a spus că intenția guvernului în următoarele săptămâni este să dea o ordonanță de urgență (de precizat, OUG, nu lege), care să nu mai oblige cotizațiile membrilor de sindicat să fie oprite – lucru contestat de sindicaliști care au afirmat că oprirea cotizațiilor se face voluntar. Pe deasupra, acesta a mai afirmat că protestele sindicaliștilor care au început în luna Ianuarie, cu demonstrațiile SANITAS și cu Caravana Cartel ALFA, sunt manipulate politic de PSD, menționând și că în timpul guvernării PSD nu a văzut astfel de protest. Iar atacurile auînceput să curgă, astfel încât un număr considerabil de scrisori de la ETUC, EPSU, EFT au fost adresate conducerii politice pentru a-i mai. În cadrul unei scrisori adresate Președintelui și Prim-Ministrului, EPSU spunea:

”Greve și acțiuni industriale au avut loc și apar proteste spontane pe măsură ce muncitorii sunt nemultumiți de situație. Sunteți conștienți că, s-au solicitat consultări de către Comisia Europeană privind îmbunătățirea corespunzătoare a dialogului social. Acum, Guvernul dumneavoastră provoacă sindicatele în legătură cu drepturile de bază de a acționa ca organizații independente, de a colecta cotizațiile și de a se angaja în proteste legitime.”Respectarea dialogului social și a negocierilor colective sunt principiile fundamentale ale Pilonului European al Drepturilor Sociale. Autonomia partenerilor sociali este garantată în Tratatul Uniunii Europene, in Carta fundamentală a Drepturilor Omului și alte instrumente precum Carta Socială Europeană și Convențiile OIM nr. 89 și 98”

Trăgând linie, indiferent dacă ne poziționăm împotriva sau pentru Ion Rădoi, sau considerăm că toată lupta aceasta este o bătălie politică, certitudinea  este că lipsa Dialogului Social se face resimțită. Sindicaliștii sunt efectiv ignorați adesea, iar unii politicienii și-ar dori ca mișcarea muncitorească să fie docilă, să nu spună nimic și să existe acolo, într-un colț. În cadrul Congresului BNS, Luca Visentini, Secretar General ETUC, reamintea că protestul, greva și exprimarea doleanțelor sunt manifestații democratice prin care muncitorii își pot arăta doleanțele, prezentând situația de fapt. Sindicaliștii de la metrou nu sunt primii care reamintesc acest lucru, căci de la începutul protestelor sindicale din ianuarie, una dintre marile revendicări a fost legată de dialogul social. În cadrul protestului din fața Ministerului Tineretului și Sportului din data de 6 martie, s-au scandat mesaje legate de lipsa dialogului social. Sindicaliștii de la metrou au menționat că Ministrul efectiv îi ignoră, chiar dacă aceștia au trimis 26 de adrese acestuia. 

A privi totul ca un caz izolat reprezintă o ignorare a confruntărilor din ultima perioadă și a lipsei de cooperare dintre guvernanți și sindicaliști. E mai ușor să-i numești mafioți, să-i pui pe toți într-o oală și astfel să-i ignori.

Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!

Baricada România dezvoltă un canal din Telegram cu conţinut inedit, axat pe luptele muncitoreşti din România şi din lume. Baricada România mai poate fi urmărită pe Twitter: şi are mai multe video interviuri pe canalul său din YouTube. Vă puteţi şi abona pentru newsletter-ul Baricadei România!