Nu toți moldovenii ne sunt frați! 

Presa liberă și pluralismul de opinii – cât de dispuși suntem să ascultăm puncte de vedere care nu ne plac?

Harta României (CC BY 2,5)

Pe data de 4 aprilie 2018 site-ul nostru, Baricada.org, a publicat un interviu cu Bogdan Ţîrdea, membru al parlamentului Republilcii Moldova şi membru al Partidului Socialiştilor din Republica Moldova. Părerile sale sunt cât se poate de exotice și diferite de tonul cu care presa mainstream ne-a obișnuit. Tîrdea susține, nici mai mult nici mai puțin, că Moldova e o semicolonie Românească. Pe 25 martie a avut loc în Moldova o manifestație pro-unionistă. Dar, așa cum vedem din declarațiile lui Țîrdea, nu toți moldovenii cad în extaz când vine vorba despre unire. Nici când e vorba despre cea de la 1918, nici când vine vorba despre o potențială unire actuală cu România.

De ce scriu acest articol? În primul rând pentru că simpla aducere în discuție a unui asemenea punct de vedere care nu corespunde cu viziunea iubirii necondiționate între români și moldovenii de peste Prut e taxată drept influență a serviciilor rusești. Vă dați seama cât paternalism? Adică noi nu le lăsăm fraților mai mici din Basarabia nici măcar posibilitatea să ne urască pe cont propriu, de bunăvoie și nesiliți de nimeni. Dacă nu sunt tocmai încântați de noi, este pentru că-i plătește Putin! În al doilea rând pentru a arăta faptul că, din păcate, în țara noastră se discută doar puncte de vedere dominante pro-unioniste. De ce nu găsim pe platformele importante de știri și aceste puncte de vedere mai exotice care nu privesc cu ochi buni proiectul unionist? Adică nu e presa cea care trebuie să le dea tuturor o voce?

Personal, mi se par exagerate declarațiile lui Tîrdea, chiar extremiste și retrograde, într-o totală contradicție cu ceea ce ar presupune socialismul. Dar de ce trebuie să-l taxez drept agent rus? Cred că oricare dintre noi putem fi inteligenți sau idioți pe cont propriu, fără să fim pe statul de plată al unei instituții secrete. În clipa în care instaurăm acest climat paranoic în care până și vrabia de pe pervaz poate fi privită ca o agentă în ofensivă venită să ne spioneze este imposibilă orice discuție rațională. A exila în turnul prizonierilor serviciilor ruse orice politician care nu dorește unirea și privește România ca pe o forță ostilă nu va face decât să crească potențialul de risc al unor asemenea puncte de vedere exotice, dar atrăgătoare, la un moment dat, tocmai prin exotismul lor refulat. A împinge spre marginalitate punctele de vedere cu care nu dorim să ne confruntăm în planul rațional, conștient înseamnă să le transformăm în fantasme și coșmaruri care nu vor înceta să ne bântuie.

Într-o postare pe o rețea socială atrăgeam atenția că ”bad publicity is still publicity”. A-l investi constant pe Putin cu puteri fantastice îi va crește, automat, cota de notorietate, cota de piață în agora bunurilor simbolice. Ne dorim asta? Pentru că instaurarea acestui climat de suspiciune irațională în care toți cei care critică proiectul unionist sunt agenți secreți ai puterilor ostile transformă niște puncte de vedere ale unor oameni care pur și simplu nu doresc unirea în forțe oculte ale răului care ne vor pândi constant din tenebrele minților noastre.

Cred că dacă dorim să avansăm din acest plan irațional și să ne îndreptăm spre discuția politică terbuie să privim cu demnitate și curaj în față ipoteza că nu toți moldovenii sunt cuprinși de febra extazului când vine vorba despre România și unire. Da, dragi citiori: unii moldoveni nu ne privesc cu ochi buni! Un exercițiu de maturitate politică ar fi să acceptăm acest lucru și să investigăm argumentativ și punctele de vedere care nu vin în continuare așteptărilor noastre.

Ce clamează Tîrdea? În primul rând se teme și induce ideea că dacă România va decide unirea cu Moldova – lucru pe care el îl vede ca pe-o anexare – statele europene nu se vor opune, iar Statele Unite vor saluta decizia. Motivul pentru care aceste temeri sunt nefondate rezidă în faptul că nu s-a pus problema la modul serios, unirea fiind mai degrabă un deziderat bun de scos de la naftalină în momente de sărbătoare, nu un obiectiv concret asumat prin măsuri clare.

Apoi mai e problema dublei cetățenii. Țîrdea clamează cu destulă emfază că Moldova e condusă de cetățenii unui stat străin. Adică? Adică faptul că cetățenii români și moldoveni au dublă cetățenie e privit aproape ca o trădare. Faptul că parlamentarii moldoveni într-o mare proporție au și cetățenie română, faptul că serviciile secrete sunt conduse de o persoană cu dublă cetățenie e văzut ca un potențial pericol. Soluția halucinantă propusă ar fi ca, în eventualitatea în care Partidul Socialist câștigă alegerile, să se îndrepte împotriva persoanelor cu cetățenie dublă: ”în al doilea rând, chiar dacă nu putem interzice cetăţenia dublă, vom interzice că oameni cu cetăţenie dublă să ocupe posturi importante în instituţiile de stat. O astfel de lege va fi introdusă de către PSRM.” Asemenea măsuri ar fi mai degrabă demne de Partidul Naționalist Șovin din Republica Moldova. Din partea unor socialiști, te-ai aștepta la măsuri care să asigure o mai bună redistribuire a resurselor, la garantarea accesului la educație, la protejarea drepturilor minorităților, la prezentarea unei istorii sociale. Nu, Partidul Socialist din Republica Moldova vrea în primul rând să se războiască serios cu românii și cu România. Soluția sa aproape hilară presupune că odată scoși din funcții importante cei cu dublă cetățenie drumul către viitorul luminos e garantat! Această purificare pe criterii absurde seamănă mai degrabă inchiziție politică de rit nou. Dar, asta este, unii politicieni chiar nu învață nimic din istorie.

Ideea de meritocrație îl vizitează și ea destul de rar pe domnul Țîrdea și pe colegii săi de partid, și nu pentru că ar avea în vedere lucruri fine de tipul violenței structurale care face meritocrația un rezultat al privilegiilor. Nu. El are o concepție cât se poate de simplistă care îl va conduce în situația aberantă în care, dacă o persoană slab pregătită profesional nu va avea dublă cetățenie va fi preferată uneia cu o pregătire mult mai bună, dar, care, să vezi fatalitate, are dublă cetățenie!

În plus, în privința istoriei nu se dorește introducerea unei versiuni alternative. Nu, pur și simplu o să se schimbe manualele de istorie și copiii vor învăța o altă versiune care va fi cea oficială! Înlocuim un monopol interpretativ al faptelor istorice cu un altul. Al nostru! Pentru că al nostru e mai bun, pentru că așa vă spunem noi și gata!

La o analiză atentă vedem că anti-unionismul socialiștilor nu vizează o critică de stânga a proiectului care ar avantaja elitele, care nu ar face unirea în jurul unor valori civice, ci în jurul unei unități ”de sânge”. E mai degrabă un război barbar pe resurse și monopol politic, decât o critică întemeiată a proiectului unionist de pe poziții socialiste. Consider că asta ar trebui să fie concluzia ceva mai rațională a analizei punctelor de vedere exprimate de cei care se autointitulează ”socialiști moldoveni”.

Postări asemănătoare


Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu, E-mail adresa Dvs. nu va fi publicat