În timp ce Voiculescu și Cîțu se certau, sindicaliștii erau în stradă, protestând, iar Raluca Turcan vorbea despre destabilizarea protecției muncitorilor
Pe data de 14 aprilie, Florin Cîțu a înaintat Președintelui decretul prin care îl demitea pe Vlad Voiculescu din funcția de Ministru al Sănătății. Gestul acestuia a provocat un moment de-o puternică intensitate în actuala criză politică. Aceasta nu a început în momentul în care Vlad Voiculescu a fost demis, ci s-a tot manifestat în decursul ultimelor luni prin atacuri legate de modul de comunicare, declarații în contradictoriu, etc.
Motivul fundamental invocat care a dus la demiterea lui Vlad Voiculescu a fost ordinul de schimbare a modului de carantinare a localităților dat de Andreea Moldovan, fost Secretar al Ministerului Sănătății. Florin Cîțu a justificat demiterea acestuia, cât și a Andreei Moldovan, ca o mișcare prin care să se asigure că încrederea în instituțiile statului rămâne.
Demiterea lui Vlad Voiculescu a generat un moment oportun în care diverși actori politici au început să-și arate susținerea față de acesta, în timp ce alții se refugiau în tabăra PNL. Diverse voci au dus mai departe discursul de tipul că noi nu l-am fi meritat pe Vlad Voiculescu, spunând că nu am știut cum să-l prețuim pe acesta. În același timp, alte persoane au menționat că incapacitatea acestuia de-a mânui Ministerul este ceea ce-a dus la demiterea acestuia.
În timp ce criza politică este în continuă desfășurare, diverse evenimente au trecut aproape ca nevăzute. În timp ce demiterea lui Voiculescu ajungea să fie preluată de fiecare ziar și portal de știri, toate cele cinci confederații sindicatele din România erau în stradă, protestând.
Pe 14 Aprilie 2021, a avut loc protestul comun al Confederației Naționale Sindicale Cartel ALFA, Blocului Național Sindical, Confederația Naționale a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Confederației Sindicatelor Democratice din România, Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN. Protestul comun marchează cele aproape 4 luni de manifestații sindicale, în cadrul cărora diverse grupuri și-au arătat dezacordul față de practicile guvernului actual. Protestul comun a fost amplificat de nemulțumirile față de refuzul constant al dialogului social, cât și de măsurile adoptate de guvernul actual.
Printre motivele invocate de sindicaliști, s-au regăsit:
- Reducerea bugetului sănătății și educației, în plină criză sanitară.
- Neindexarea pensiilor nici măcar cu rata inflației. Despre această decizie, Raluca Turcan spunea că s-ar putea face, doar că în Septembrie 2021, după ce Florin Cîțu a anunțat înghețarea lor.
- Menținerea salariului minim la un nivel scăzut, chiar dacă în restul țărilor Europene acesta a crescut. Creșterea salariului minim anul acesta a fost cu doar 70 lei brut prin Hotărârea de Guvern 4/2020 . Legea 174/2020 care modifică OUG 217/2000 privind coșul minim de consum lunar stipulează următorul lucru,: ”Coșul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și a politicii salariale.”. Chiar dacă elementul de fundamentare a salariului minim este coșul minim de cumpărături, Guvernul actual nu a ținut cont.
Pe lângă aceste motive, s-a mai regăsit și nemulțumirea față de lipsa dialogului social – o revendicare pe care sindicaliști o au încă de la momentul în care Legea Dialogului Social 62/2011 a fost pusă în aplicare. Nemulțumirea nu este doar la Cartel ALFA, ci la orice alt sindicat care a fost în stradă în ultimele 4 luni. Sindicaliștii de la metrou se plângeau de faptul că au trimis 26 de comunicate Ministerului Transporturilor, însă nu au primit niciun răspuns. Această lipsă de dialog a fost criticată și de confederațiile sindicale internaționale, precum European Transport Workers’ Federation. De asemenea, Confederația Sindicală Internațională (ITUC) și Confederația Europeană a Sindicatelor (ETUC) a sesizat actualul guvern de lipsa de dialog social în vedere cu întocmirea bugetului pe anul 2021.
În timp ce toate luminile erau puse pe conflictul politic actual, situația muncitorilor rămânea încă o dată neglijată. Sindicaliștii ies de câteva luni în stradă, iar din partea Guvernanților nu pare să existe o dorință de dialog. După ce Caravana Cartel ALFA a început în Ianuarie 2021, Dan Barna s-a întâlnit cu reprezentații acestui sindicat. Acesta a spus că se vor găsi soluții la revendicările acestora. După 3 luni de zile, oamenii tot în stradă sunt și din ce în ce mai nemulțumiți de ignorarea guvernanților.
În timp ce conflictul politic ne ocupa fiecare moment al vieții de zi cu zi, Raluca Turcan începea să ducă mai departe lupta pentru flexibilizarea relațiilor de muncă. Acești termeni neoliberali ne sunt familiari, iar această flexibilitate aduce o mai mare anxietate și îngrijorare pentru muncitori. Însă, guvernul actual pare să fie mai interesat legat de bunăstarea muncitorului pe hârtie, prin termeni pompoși, în timp ce destabilizarea statului social este în continuă desfășurare.
Pe data de 15 aprilie, Raluca Turcan anunța două acte normative elaborate la Ministerul Muncii prin care microîntreprinderile cu maximum 9 angajați (marea majoritate a afacerilor din România) să nu mai fie obligate să întocmească o fișă a postului, o condică de prezență sau un regulament intern pentru angajați. Deci, acum angajații vor decide cu angajatorul care sunt atribuțiile acestuia. Pe lângă asta evidența orele muncite se va face în condițiile stabilite cu angajatul prin acord scris.
Să luăm ca exemplu un oraș post-industrial în care locurile de muncă sunt mult mai puține față de numărul de tineri care și-ar dori să muncească. Dacă unul dintre aceștia se angajează într-o companie cu mai puțin de 9 muncitori, întocmirea fișei postului nu va mai fi necesară. Putem să ne așteptăm la situații în care să le fie cerut să facă mai mult decât s-ar fi așteptat la început. Iar apoi dacă se plâng despre condițiile de muncă, angajatorul va putea foarte ușor să-i spună că face ce acesta îi zice. În absența acestei fișe a postului, abuzul va înflori, doar că în timpul actualei guvernări, cultul antreprenorului descurcăreț e ridicat în slăvi, în timp ce muncitorul e redus la tăcere.
Trăgând linie, în tot conflictul politic Voiculescu-Cîțu, tot muncitorii pierd. Aceștia sunt mai ignorați ca niciodată, ies din atenția publică, în timp ce ne grăbim să apărăm sau să calomniem imaginea unui politician. Nu este pentru prima dată când vocea muncitorilor se pierde într-un conflict între politicieni. În cadrul crizei provocate de protestul spontan de la metrou, vocile sindicaliștilor și ale muncitorilor au fost imediat reduse la tăcere, fiind considerate a fi ghidate de interese mafiote. În loc de-a înțelege mai bine ce se întâmplă, diverși actori politici au început să-și împartă atacuri pentru actuala criză provocată: USR e de vină! Ba nu, PSD e de vină! Dacă eram noi la guvernare nu mai era așa! Jos mafia pesedistă de la metrou!
Indiferent de cine va ieși câștigător din conflictul actual, de un lucru suntem siguri: clasa muncitoare este ignorată.
Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!
Baricada România dezvoltă un canal din Telegram cu conţinut inedit, axat pe luptele muncitoreşti din România şi din lume. Baricada România mai poate fi urmărită pe Twitter: şi are mai multe video interviuri pe canalul său din YouTube. Vă puteţi şi abona pentru newsletter-ul Baricadei România!
