Manelele: o încercare de antropologie culturală

Emanuel Copilaș

Emanuel Copilaș

Emanuel Copilaș (1983) este lector doctor şi conducător de doctorate la departamentul de Științe Politice din cadrul Universității de Vest, Timișoara. Este autorul lucrărilor Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaționale a comunismului românesc, 1948-1989, Iași, Institutul European, 2012; Incursiuni în istoria politică și intelectuală a secolului XX, Iași, Adenium, 2014; Națiunea socialistă. Politica identității în Epoca de Aur, Iași, Polirom, 2015; Cetățenii și revoluția. Contradicții între partid și stat în Epoca de Aur, Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2017. Cărți coordonate: Marele jaf postcomunist. Spectacolul mărfii și revanșa capitalismului, Iași, Adenium, 2017; Liberalismul: pro și contra. O idee ce refuză să moară, deși nu știe ce o ține în viață (împreună cu Sorin Adam Matei și Caius Dobrescu), Iași, Adenium, 2017; Sfârșitul istoriei se amână. O radiografie a postcomunismului românesc, Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2017. A publicat articole în diferite volume colective și reviste de specialitate: East European Politics and Societies, Sfera Politicii, Studia Europaea, Revista de Stiinte Politice, Revista Romana de Geografie Politica, Impact Strategic, Geopolitica, Annales Universitatis Apulensis Series Historica, Anuarul Institutului de Istorie George Baritiu Series Historica, Valahian Journal of Historical Studies, Romanian Review of International Studies, Political Studies Forum, Geographica Timisensis, Colloquium Politicum, South East European Journal of Political Science, Colocviu Strategic, Symposion. Colaborator ocazional al revistelor Observator Cultural, Cultura, Timpul, și al platformei Criticatac. Domenii majore de interes: teoria relațiilor internaționale, ideologii politice, economie politică, sociologie politică, istorie politică, radicalism politic.

vizualizați toate postările

1 comentarii la “Manelele: o încercare de antropologie culturală

  1. Felicitari Emanuel, foarte consistenta recenzia, sigur o sa caut cartea aceasta. As vrea insa sa fac si eu 2 comentarii: (i) nu cred ca orientarea tematica spre familie se datoreaza lipsei de incredere in institutiile statului (ma gandesc daca ar fi fost o situatie inversa, ma indoiesc ca auzeam vreo manea despre primar, premier, parlamentari etc). si (ii) legitimitatea lor (in sensul de prezenta sociala consistenta) rezida in mediocritatea culturala a populatiei (un efect direct al tranzitiei post-comuniste) – oricat de accesibila ar fi linia melodica a manelelor si dincolo de subiectele abordate (multe puerile), incalca totusi (din cate stiu eu) cu nonsalanta multe reguli gramaticale fara a deranja chiar deloc publicul consumator (si asta cred ca este deja o chestiune emblematica, manelismul fiind in general asociat nu cu un spirit petrecaret ci cu unul incult si agramat). Altfel, este un fenomen care se preteaza evident la o abordare de antropologie sociala, felicitari inca o data pentru recenzie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *