Sindicatul bulgar KNSB face clarificări în nouă puncte principale cu privire la salariile minime europene

Sindicatul a criticat interpretările speculative şi false pe subiectul salariilor minime, care au fost făcute în unele media cu intenția, probabil, discredita iniţiativa acestui tip de salariu

Discuţiile privind salariile minime din UE provoacă speculaţii şi interpretări incorecte în media, care publică afirmaţii false şi speculează cu privire la diferitele mecanisme de stabilire a salariului minim la nivel european. Asta se afirmă într-o poziţie luată de Confederaţia Sindicatelor Independente din Bulgaria (KNSB).

Sindicatul subliniază că nu aşteaptă la adoptarea unui salariu minim pe economie în Europa, cum s-a sugerat în ultimele luni. În opinia KNSB aceste inițiative și sugestii se fac cel mai probabil ”cu scopul de a discredita iniţiativa de la bunul început”. KNSB mai explică că de la bunul început a fost vorba de cautarea unui mecanism la nivel european pentru stabilire salariului minim pentru diferitele ţări.

Nu există o soluţie cu privire la subiect la Consiliului Naţional pentru Colaborare Tripartită, spun cei din KNSB, reamintind că asemenea afirmaţii fuseseră făcute în câteva articole din diverse publicaţii apărute ultimele zile. Aceste articole afirmă că ”UE va reduce 135 leva (330 de lei româneşti) din salariul nostru minim”, pentru că una dintre propunerile – cea a vicepreşedintelui Consiliului European Frans Timmermans este că ”salariul minim să fie fixat la nivel de 60% din salariul mediu”.

Directorul Institutului pentru cercetări sindicale şi sociale de pe KNSB Liuben Tomev subliniază că acest calcul prezentat în presă este greșit şi reprezintă unele evaluări imprecise. Se afirmă că salariul mediu brut în anul 2018 din Bulgaria a fost 1135 leva (2777 de lei româneşti) (datele oficiale ale site-ului Institutului Naţional de Statistică arată 1146 de leva (2804 de lei româneşti) şi asta face ca salariul mediu din acelaşi să atingă un nivel  de aproximativ 795 de leva (1945 de lei româneşti). Deci, salariul mediu pentru anul 2018 ar fi trebuit să fie aproximativ 475 de leva (1162 de lei româneşti), iar acum ea este 610 de leva (1492 de lei româneşti).

Iată de ce KNSB a dat un comunicat în care explică, în nouă puncte principale cum stau lucrurile cu privire la crearea unui mecanism comun pentru stabilirea salariului minim la nivelul UE:

1. KNSB spune categoric că niciodată n-a sprijinit  o asemenea formulă pentru fixarea salariului minim. Problema a fost discutată într-un grup de lucru, dar nu în consiliul tripartit, aşa că nu există sprijin comun pentru această perspectivă, afirmă KNSB. Mai mult, sindicatul adaugă că cel puţin la nivelul actual, această formulă nu poate fi realizată. Salariul mediu se calculează o dată pe 4 ani. Astfel, după ce salariul mediu a fost calculat pentru anul 2014, datele ce vor rezulta în urma următoarei măsurători (care se referă la anul 2018) vor fi gata în iunie 2020. Fiindcă salariul mediu se calculează numai din salarii individuale de muncă pare că cifra prezentată de 795 de leva (1945 de lei româneşti) este imprecisă și nu se știe cum anume a fost calculată, afirmă poziţia lui KNSB.
2. În contextul lipsei de măsurători anuale şi a unei întârzieri atât de mari pentru obţinerea rezultatelor finale, aplicarea acestei reguli pentru scopuri politice este foarte riscantă, avertizează cei din KNSB. Mai mult, confederaţia crede că simpla fixare a salariului minim în proporţie de 60% din salariul mediu nu funcţionează, pentru că salariile medii naţionale diferă mult unul de altul, iar diferenţele determină distribuirea salariilor individuale şi nivelul diferenţierii lor, inclusiv poziţionarea lor în raport cu salariul mediu şi cel median. În acest context utilizarea universală a acestei formule va da rezultate foarte diferite şi adesea efecte neaşteptate în diferitele ţări din UE.
3. KNSB salută iniţiativa CE pentru lansarea la începutul mandatului său a unei asemenea priorități precum retribuirea justă şi onestă a muncii cetăţenilor europeni şi demararea primelor etape în realizarea acestui deziderat prin consultarea cu partenerii sociali. ”Considerăm că o asemenea discuţie este foarte utilă, pentru că Bulgaria este una din ţările membre care sunt puternic interesate în găsirea unei soluţii efective, sprijinită de un instrument legislativ adecvat. Din păcate, documentul propus pentru consultare nu arată variantele posibile pentru alegerea a unui instrument legislativ şi lipseşte evaluarea privind avantajele sau dezavantajele fiecărei posibile alegeri”, insistă cei din sindicat.
4. KNSB crede că o directivă comună pentru negociere colectivă şi pentru salariul minim este instrumentul legislativ adecvat în acest caz. ”Dorim orientări clare despre principii şi criterii pentru formare şi dinamica a salariului minim. În cazul Bulgaria asta înseamnă o creştere accelerată a salariului minim aşa încât să ajungă în termen mediu la nivel de 50% din salariul mediu brut. În present ea se află la 44-45% din salariul mediu.” Prin urmare, nivelul salariului minim treptat trebuie să fie coordonat cu cheltuielile necesare pentru întreţinere a vieţii, mai afirmă cei din sindicat. Directiva ar trebui să dea o definiţie completă şi exactă a conceptului de ”salariu pentru întreţinerea vieţii” (living wage), pentru interpretarea sa la nivel de familie şi în funcţie de nivelul dezvoltării sistemelor de asigurare socială ale diferitelor ţări membre.
5. „Retribuția justă”, despre care se vorbeşte în documentul CE trebuie să fie realizată în toate aspectele sale – legate de dreptul la negociere colectivă, de ponderea şi principiul de distribuire a produsului intern brut, de condiţia ”muncă egală – remuneraţie egală”, de echilibrele între profesiile, ocupaţiile şi sectoarele de activitate, mai scriu cei din KNSB.
6. Trebuie făcut un cadru comun legislativ, care vizeze negocierile colective şi care să prevadă să fie respectate de sistemele legislative a tuturor ţărilor membre, evitând astfel contradicţii viitoare. Directiva trebuie să conţină mecanisme adecvate şi scopuri pentru a încuraja negocierea colectivă în ţările membre, punând un accent special asupra negocierii de sector, asupra ponderii contractelor și a contractelor colective la nivel de ramură.
7. Sindicatul insistă că dreptul la negociere colectivă şi la salariu minim să fie valabil pentru toate categoriile de muncitori şi pentru toate formele de ocupare (tradiţionale, netradiţionale şi atipice). Trebuie introduse criterii legate şi să fie definite scopuri – de exemplu, că 60% din munca salariată să fie acoperită de contracte colective de muncă, nu doar la nivel naţional, ci şi la nivel de ramură. În această privinţă fiecare stat membru trebuie să facă modificările legislative necesare şi să definească măsuri pentru realizarea treptată şi pentru sustenabilitate în realizarea scopurilor.
8. Directiva trebuie să prevadă monitorizare permanentă a negocierii colective (care să îndeplinească scopurile definite în cadrul semestrului european şi în cadrul aplicării pilonului european privind drepturile sociale). Toate propunerile trebuie să facă parte din recomandările specifice în cadrul semestrului european. Ele trebuie să fie măsurabile cantitativ şi definite statistic în sistemul de monitorizare şi respectiv, dacă nu există îmbunătăţirea necesară în realizarea lor, să fie aplicate sancţiuni prin limitarea accesului la fonduri europene. Astfel guvernele vor fi mai angajate în realizarea scopurilor de acest tip.
9. Parteneri sociali trebuie să aibă nu doar un rol consultativ, ci şi un rol decizional în stabilirea salariului minim pentru ţară, care să fie corelată cu salariul minim pentru diferitele activităţi economice şi pentru grupurile profesionale şi de calificare în negocierile bipartite. ”În acest context aşteptăm o participare mai mare a partenerilor sociali la nivel european, o finanţare europeană crescută în sprijinul negocierilor colective la nivel de ramură, acumularea de expertiză din partea partenerilor sociali şi aplicarea celor mai bune practici europene”, spune KNSB în poziţia sa.