Tema conferinţei din anul 2020 va fi ”Decolonizarea revoluțiilor: mișcări sociale, spiritualități și commoning (devălmășire/comunalizare)”
A IX-a Conferință de vară de la Telciu va avea loc între 13 şi 16 August 2020 la Telciu, România. Urmează un comunicat de presă al Centrului pentru Studierea Modernitatii si a Lumii Rurale care reprezintă şi apel pentru participare
Condițiile istorice ale momentului actual sunt stabilite într-o mare parte de secole de dominație colonială, prin care s-au forjat ordinile sociale rasiste și patriarhale actuale. Imaginarul contemporan este limitat de consecințele de lungă durată ale Războiului Rece, insistând pe ficțiunea bipolarității între așa-numita „libertate” capitalistă, pe de o parte, și totalitarismul „comunist” pe de altă parte, fără a ține cont de faptul că acest război nu a fost unul „rece” în Sudul global. Unde imperiile au fost înlocuite de statul-națiune teritorial, vechile practici de persecutare și marginalizare a „celorlalți”, așa cum sunt ei desemnați de stat, au continuat până în prezent (grupul etnic Rohingya din Myanmar, popoarele indigene din America, pastori / beduini nomazi în țări precum China și Algeria).
„Decolonizarea” este o viziune pe care dorim să o implementăm împreună atunci când ne referim la cele trei teme menționate mai sus. Aceasta înseamnă lucruri diferite pentru oameni diferiți: interesul nostru se concentrează spre a compara notele/însemnările și a face schimb de strategii. În Telciu, am reflectat asupra modurilor în care regiunea a fost modelată și a rezistat colonialității și modernității. Cercetătorii și cercetătoarele din diferite domenii care vin la Telciu caută în mod constant posibilități prin care să conecteze problematicile legate de periferizare, dominare și alteritate.
În calitate de parteneri într-un proiect decolonial, organizatorii Conferințelor și Școlii de vară de la Telciu sunt conștienți că idealurile revoluționare contemporane, în aceeași măsură cu praxisul, trebuie să facă față dificultăților de a construi mișcări sociale atunci când nimeni nu are timp; cultivarea formelor de apropiere, spiritualitate și viață lăuntrică atunci când semnificațiile acestor termeni au fost ori monopolizate de către dreapta religios-conservatoare, ori mercantilizate de către capitalismul liberal; și restabilirea spațiilor de supraviețuire prin colaborare și bunăstare într-o perioadă de închidere la nivel planetar, privatizare și expropriere, atunci când statul modern și forțele sale opresive preamăresc controlul polițienesc precum și apărarea proprietății private.
Prin urmare, ne interesează prezentări care abordează și analizează cele trei tipuri de practici – mișcările sociale, spiritualitățile și commoning-ul (devălmășire/comunalizare) – din moment ce acestea corespund în linii mari domeniilor cultural-politice, afectiv-corporale și material-spațiale ale teoriei și practicii, întrucât circumstanțele noastre contemporane sunt caracterizate de:
- Mișcări sociale: reprimarea vieții culturale și politice prin procese precum lipsa timpului (time poverty) și precaritatea, de unde și dificultatea de a construi mișcări sociale și / sau de a le proteja pentru a nu fi acaparate de impulsuri fasciste.
- Spiritualități: comercializarea și controlul vieții lăuntrice prin supravegherea statală și corporativă, pe de o parte, și monopolizarea „spiritualului” (cu toate acestea, relația este definită de viața lăuntrică a unei persoane în raport cu alți oameni, ființe și cosmos) de către mișcări religioase conservatoare, într-o formă, sau, într-o alta, de către antreprenoriatul neoliberal. Ambele au efectul de a încătușa imaginarul a ceea ce este posibil din punct de vedere al imaginației colective și individuale, ambele dovedindu-se vulnerabile la cooptarea fascistă sau capitalistă. Așadar, este esențial să discutăm despre spiritualități în contextul revoluției.
- Commoning (devălmășire / comunalizare): împiedicarea unor moduri devălmașe / comunale, deschise la „a fi în relație bună” (pentru a-l cita pe Kim Tallbear) cu ceilalți umani și non-umani, ca o chestiune de supraviețuire reciprocă și bunăstare, prin procese permanente de îngrădire și expropriere a tuturor aspectelor vieții individuale și colective. O caracteristică comună a diverselor forme de neoliberalism este violența structurală prin care singura cale posibilă de a trăi este una distructivă și risipitoare.
La nivel istoric plasarea mizelor culturale, spirituale și materiale pe același plan de luptă a fost anevoioasă. Gânditorii de stânga au respins spiritualitatea, sau au asociat-o cu dogmele religiei organizate, pe de o parte, sau cu decăderea misticismului new-age pe de alta. În acest sens, există numeroase dovezi care să justifice aceste critici. Cu toate acestea, eliberarea de sub violențele status quo-ului nu trebuie făcută fără proiectul recuperării vieții interioare a indivizilor. Importanța luării în considerare a dimensiunilor politice, economice, afective și materiale ale încercărilor noastre de emancipare ne cere să conjugăm împreună aceste trei aspecte. Poate că putem învăța din exemplele nereușite care au pus în evidență un aspect în detrimentul celuilalt. Confluența religiilor evanghelice și a mișcărilor de dreapta în SUA, America Latină, Africa Centrală și de Sud, poate fi o dovadă a pericolului de a nu include chestiunea spiritualului în implicarea politică și socială. În același timp, am dori să abordăm tensiunea inerentă dintre presupusa imposibilitate de scalare a soluțiilor bazate pe bunuri comune, viață comunală și alternative sustenabile în general, și sarcina de a ne opune la scara mare totalității capitalismului. Este necesară astfel o discuție despre amplificarea sau interconectarea bunurilor și a economiilor sustenabile non-capitaliste, a posibilităților de anulare a coruperii bunurilor comunale/devălmășiilor și a cuplajelor structurale ale bunurilor și capitalului, luând în calcul și opțiunile disponibile pentru cultivarea lifeworlds (lumilor de viață) în afara capitalului și a statului.
Invitată: Julie Klinger, University of Delaware
Conferința se desfășoară în limba engleză.
Nu există taxe pentru participanții la conferință. Organizatorii vor acoperi mesele pentru vorbitori și vor facilita rezervarea camerelor. Costul cazării se achită de către participanți (camera single: 80 RON / noapte; dublă: 120 RON / noapte). În cazul în care nu puteți acoperi cheltuielile de cazare, vă rugăm să ne informați, deoarece putem să oferim cazare gratuită pentru 5 persoane care vorbesc în cadrul conferinței, în funcție de nevoie și la cerere. Cercetătorii independenți și tinerii cercetători (junior researchers) vor avea prioritate.
Prezentările din cadrul Conferințelor vor avea loc în zilele de 14 și 15 august, cu o cină de bun venit pe 13 august, iar pe 16 august vor avea loc activitățile de început ale Școlii de vară de la Telciu (telciusummerschool.ro).
Așteptăm propunerile celor interesați, constând în titlu și un rezumat de 300 de cuvinte, împreună cu afilierea, până pe 10 mai, la adresa de mail: [email protected] Dacă sunteți vorbitori de limba română, vă rugăm să ne trimiteți rezumatul atât în engleză cât și în română, pentru a reduce munca traducătorilor noștri (ne dorim să publicăm materialele conferinței în ambele limbi pentru a putea fi promovate și în rândul publicului vorbitor de limba română).
Conferințele de vară de la Telciu sunt urmate de Școala de Vară de la Telciu (16 – 23 august), eveniment bilingv engleză/ română, având aceeași temă. Școala de Vară de la Telciu este concepută în jurul seminarelor academice și a altor activități culturale și artistice, cu o structură mai deschisă decât cea a Conferințelor de vară. Dacă doriți să participați și la Școala de Vară, există un proces de selecție diferit care va fi anunțat la sfârșitul lunii martie. Cu toate acestea, vă rugăm să ne informați dacă doriți să rămâneți și pe perioada Școlii de Vară. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați: http://telciusummerschool.ro/
Conferințele sunt organizate de către Centrul pentru Studiul Modernității și a Lumii Rurale (CSMLR, Telciu, România) și Muzeul Județean de Istorie și Artă, Zalău.
Finanțate de Primăria și Consiliul Local Telciu, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu în cadrul proiectului Colonial, postcolonial și autocolonial în literatura română (Administrația Fondului Cultural Național) și Universitatea din Delaware Departamentul de Geografie și Științe Spațiale
Parteneri: Institut für Soziologie, Albert-Ludwigs-Universität Freiburg (Germania), Liceul Tehnologic Telciu, Editura Tact, Transilvania Print, Observator Cultural, Baricada, CriticAtac, Gazeta de Artă Politică, Platzforma, Transindex, Liga Oamenilor de Cultură Bonțideni , Bistrițeanul, Observator BN, Timp Online, Prăvălia culturală, Mesagerul de BN
Comitetul științific
Cornel Ban, UK/Copenhagen Business School, Denmark
Manuela Boatcă, Albert-Ludwigs-Universität Freiburg, Germany
Alina Branda, Babeș-Bolyai University, Cluj, Romania
Sorin Gog, Babeș-Bolyai University, Cluj, Romania
Julie Klinger, Boston University, USA
Anca Pârvulescu, Washington University, St. Louis, US
Julia Roth, Centre for Inter-American Studies, University of Bielefeld, Germany
Ovidiu Țichindeleanu, IDEA arts+society, Cluj, Romania
Madina Tlostanova, Linköping University, Sweden
Comitetul de organizare:
Adina Mocanu, Universitatea din Craiova / ADHUC- Centre de Recerca,Teoria, Gènere, Sexualitat, Barcelona, Spania
Ágota Ábrán, Muzeul de Istorie și Artă, Zalău, România
Anastasia Oprea, Center for Social Studies / Economics School, Coimbra University
Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Devino unul dintre ei! Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Avem nevoie de tine! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!
