În ciuda speculațiilor foarte răspândite, un conflict militar între Ucraina și Rusia este foarte puțin probabil. ‘Anexarea’ republicilor separatiste este la orizont.
Mass-media din întreaga lume, în special cele din în Europa și America de Nord, au încercat în ultimele săptămâni să convingă publicul că Rusia este pe cale să invadeze Ucraina. Cu toate acestea, există o serie de îndoieli rezonabile cu privire la această interpretare.
Contextul
Administrația rusă este implicată într-un conflict major cu autoritățile actuale ale Ucrainei, despre care consideră că au fost instalate printr-o lovitură de stat. Mulți comentatori merg până la a o numi una „fascistă”. Într-adevăr, în urma răsturnării guvernului ales în mod democratic condus de Victor Ianukovici până în 2014, Ucraina a basculat dramatic spre dreapta, mulți, inclusiv analiști occidentali, susținând că țara este o „Mecca turistică pentru naziștii din întreaga lume”.
Direcția naționalistă foarte categorică adoptată de noua putere instalată după protestele masive și violente din 2014, cunoscute sub numele de „maidan” sau „revoluția demnității”, a intimidat în mod clar diaspora ucraineană vorbitoare de limbă rusă care reprezintă efectiv mai mult de jumătate din populația țării. Acest lucru a alimentat sentimentele separatiste în estul Ucrainei, unde au fost înființate două republici populare – Lughansk și Donețk.
La scurt timp după aceea, parlamentul local din Crimeea, peninsula din sud-estul Ucrainei și regiunea autonomă, a votat în favoarea aderării la Rusia. În urma unui referendum popular pe această temă, Crimeea a devenit efectiv parte a Rusiei între februarie și martie 2014, marea majoritate a populației votând în favoarea aderării la Federația Rusă. În ciuda faptului că nu au existat lupte, mass-media și politicienii europeni și americani susțin că acest lucru a fost ilegal și că Rusia a „ocupat” sau „anexat” acum Crimeea.
În luna aprilie a acestui an, impasul în curs de desfășurare între Moscova și Kiev a dus la apariția unor tensiuni foarte grave.
Armata ucraineană si-a amplasat trupele în apropierea liniei de contact cu republicile separatiste, amenințând cu o invazie totală pentru a „restabili suveranitatea Ucrainei” asupra acestor teritorii. Răspunsul Rusiei a fost o acumulare masivă de trupe și vehicule militare în apropierea graniței Ucrainei, precum și a republicilor Donețk și Lugansk. Rezolvarea tensiunilor crescânde a venit odată cu intervenția președintelui american Joseph Biden, care a transmis clar Kievului că SUA nu se vor angaja într-un război deschis cu Rusia și că, dacă cineva va apăsa pe trăgaci, Ucraina își va pierde calitatea de stat. Ulterior, Biden s-a întâlnit cu Putin la un summit în Elveția. Aceasta a fost ultima panică legată de război a anului și s-a încheiat pașnic. Incursiunea rusă nu a avut loc niciodată. Totuși, acest lucru nu a împiedicat izbucnirea unei noi frenezii războinice mediatice.
Frica de război
Temerile privind „iminenta” invazie rusă în Ucraina – și conflictul apocaliptic care va urma între Est și Vest – apar și dispar în mod regulat. Uneori, ucrainenii sunt cei care țipă cel mai tare, iar alteori este vorba despre Occident.
De data aceasta, americanii sunt cei care incită la panică, oficiali anonimi din SUA declarând pentru Bloomberg la 11 noiembrie că: „Rusia ar putea lua în calcul o potențială invazie a Ucrainei, pe măsură ce tensiunile dintre Moscova și blocul comunitar se amplifică din cauza migranților și a aprovizionării cu energie”, citând o presupusă „acumulare de forțe rusești în apropierea graniței ucrainene”. Potrivit unor surse neidentificate, SUA iau în considerare trimiterea de „consilieri militari și noi echipamente, inclusiv armament” în Ucraina pentru a ajuta țara să se apere singură.
De atunci, mass-media europene și nord-americane au afirmat, citând uneori oficiali americani de rang înalt, că o „invazie” rusă în Ucraina este „iminentă”. Moscova respinge această interpretare, iar politicienii și comentatorii ruși au declarat în repetate rânduri că o confruntare militară este posibilă doar „dacă Ucraina face prima mișcare”.
Mai mult, în timp ce comentatorii au speculat cu privire la un război „iminent” între Rusia și Ucraina, săptămâna trecută, președintele Vladimir Putin a făcut un pas important în direcția absorbției regiunilor separatiste Donbass, devastate de război. Cu toate acestea, în mod ciudat, nimănui nu părea să-i pese.
Realitatea
În mod remarcabil, Ucraina a declarat inițial că nu există nicio dovadă a unei noi acumulări militare rusești, dar ulterior și-a modificat poziția și a acceptat acuzațiile apocaliptice ale americanilor. Oficialii ucraineni au mers atât de departe încât au precizat cum va avea loc „invazia iminentă”. Generalul Kyrylo Budanov, șeful serviciilor de informații militare ale țării, a declarat pentru Military Times că Rusia plănuiește un atac în ianuarie sau februarie 2022 și că asaltul „va implica probabil lovituri aeriene, artilerie și atacuri cu blindate, urmate de atacuri aeriene în est, atacuri în Odessa și Mariupol și o incursiune mai mică prin Belarusul vecin”.
În timp ce Rusia ar riposta aproape sigur în mod violent dacă Ucraina ar lansa un asalt la scară largă asupra republicilor rebele din est, nimeni nu a venit încă cu un motiv credibil pentru care Rusia ar începe din senin o invazie totală a Ucrainei. Nu numai că un astfel de atac ar fi extrem de costisitor din punct de vedere al vieților omenești pierdute și al fondurilor cheltuite, precum și pentru că ar rupe irevocabil relațiile Rusiei cu Occidentul, dar este, de asemenea, greu de văzut cum ar putea explica conducerea rusă o astfel de luptă propriului popor.
Putem exclude cu siguranță un război între Rusia și Ucraina în lunile următoare, cu excepția cazului în care are loc o provocare extremă.
Cu toate acestea, Kremlinul face niște pași cu adevărat fundamentali care vor pecetlui aproape sigur soarta Ucrainei ca stat eșuat.
Împărțirea Ucrainei se apropie de finalizare
Joia trecută (18 noiembrie), președintele rus Vladimir Putin a emis un decret privind acordarea de asistență umanitară populației din districtele separate ale regiunilor ucrainene Donețk și Lughansk. Reglementarea „asigură că Donbass-ul are acces egal la licitațiile de achiziții publice ale Rusiei”. De asemenea, elimină „cotele vamale pentru circulația mărfurilor peste graniță”.
„Acesta este un răspuns pur umanitar la neîndeplinirea de către Kiev a acordurilor de la Minsk, la blocada economică și de transport a regiunilor Donyetsk și Lughansk care a fost instituită din 2017 și privește eliberarea locuitorilor din regiune de sub jugul economic creat de regimul de la Kiev”, a declarat joia trecută reprezentantul autorizat al Rusiei în cadrul Grupului de contact pentru reglementarea situației din estul Ucrainei, Boris Gryzlov. „Acest lucru deschide, de fapt, calea pentru revigorarea și redresarea economiilor din Donețk și Lughansk, care au resurse și potențial semnificativ în sectoarele metalurgic, energetic și ingineresc”, a continuat el.
Acest lucru denotă un punct vital. Moscova pare să fi abandonat acum orice speranță că susținătorii vest-europeni ai Ucrainei o vor obliga să îndeplinească prevederile protocolului de la Minsk1 și a luat măsuri decisive.
Motivul pentru care Ucraina nu a respectat acordurile Protocolului de la Minsk este că acesta obligă Kievul să se angajeze în discuții cu liderii politici ai republicilor separatiste. Guvernul ucrainean refuză să facă acest lucru deoarece, la fel ca și susținătorii săi occidentali, consideră că este o problemă între Moscova și Kiev, mai degrabă decât o chestiune internă ucraineană. Guvernul ucrainean se teme, de asemenea, că angajarea unui dialog cu liderii republicilor Donețk și Lugansk ar putea promova recunoașterea internațională a acestora din urmă. Cu toate acestea, Ucraina și-a luat un angajament formal în acest sens în urmă cu șase ani, în prezența principalilor lideri occidentali. De la izbucnirea conflictului din estul Ucrainei, guvernul rus a susținut că Donețk și Lugansk fac parte din statul ucrainean și că ar trebui reintegrate în acesta prin acordarea unei autonomii regionale semnificative.
Cu toate acestea, se pare că direcția s-a schimbat. Recentul decret al lui Putin demonstrează că Rusia se îndreaptă acum într-o direcție diferită – integrând treptat teritoriile separatiste în propria suveranitate.
În acest context, merită remarcată decizia din 2019 de a permite locuitorilor din Donbass să solicite cetățenia rusă. Acesta este următorul pas și pare a fi decisiv. Moscova a renunțat definitiv la discuțiile cu Kievul. Cu toate acestea, afirmația că Kremlinul a ales războiul este exagerată. Mai degrabă consolidează împărțirea Ucrainei și începe preluarea treptată a celor două republici. Cu cât acest proces va continua mai mult timp, cu atât va fi mai greu de desființat. Într-adevăr, este posibil să fie deja prea târziu.
Protocolul de la Minsk a oferit Ucrainei o șansă de a prelua controlul asupra zonei separatiste din est, pe care acum s-ar putea să o fi pierdut definitiv.
Articolul acesta a fost distribuit pe Substack-ul Baricadei Engleză în ziua de 25 noiembrie 2021.
Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!
Baricada România dezvoltă un canal din Telegram cu conţinut inedit, axat pe luptele muncitoreşti din România şi din lume. Baricada România mai poate fi urmărită pe Twitter: şi are mai multe video interviuri pe canalul său din YouTube. Vă puteţi şi abona pentru newsletter-ul Baricadei România!
