Europa în minunata lume nouă

  • Baricada de Baricada
  • 28 iunie 2020
  • 0
  • 8 vizualizări

Care este locul UE în lupta pentru hegemonie dintre Statele Unite şi Rusia? Care este viitorul muncii şi al luptelor politice în condiţiile contemporane, care fac inactuale noţiuni precum ”clasa muncitoare”? Există, oare, în istorie învăţături care să ne ajută în lupta pentru un viitor mai bun? Anuarul nou al fundaţiei Transform!Europe caută răspunsurile

Coperta anuarului 2020 al lui Transform!Europe (foto: Baricada)

Transform!Europe este o reţea de 34 de organizaţii din 22 de ţări europene, care dezvoltă activitate în domeniile educaţiei politice şi a analizei ştiinţifice critice, şi este o fundaţie politică recunoscută, care se apropie de Partidul Stângii Europene. Acest proiect comun între unele organizaţii independente cu scop necomercial, instituții, fundaţii şi indivizi independenți, îşi propune scopul de a contribui la transformarea lumii actuale prin depăşirea supremaţiei capitalului asupra muncii, a nedreptății sociale şi a tuturor felurilor de inegalitate, a militarismului, a puterii imperialiste, a neoliberalismului şi a politicilor aplicate în numele lui.

În fiecare an Transform!Europe publică un volum cu analize, studii şi eseuri alese, semnate de autori europeni cu convingeri de stânga pe subiecte politice, economice, istorice, culturale şi sociale. Cel de-al şaselea Anuar al fundaţiei poartă numele ”Europa în minunata lume nouă” şi este dedicat viitorului Europei în lumea multipolarizata, care se conturează. ”Europa în minunata lume nouă”

Care vor fi consecinţele crizei globale a hegemoniei şi a competiţiei crescânde între SUA şi China? Ce pericole pentru democraţie şi muncă pândesc şi ce posibilităţi se deschid pentru subiectele politice şi sociale în era capitalismului digital? Pot, oare, arta şi istoria şi asigure unele răspunsuri? Textele din volum încearcă să prezinte o analiză concretă a situaţiei actuale, fără care nu se poate organiza o luptă pentru promovarea ideilor de stânga.

Chiar dacă majoritatea dintre articolele din Anuar sunt scrise înainte de pandemie, dezvoltarea neaşteptată a ei le-a făcut chiar mai actuale. Textul de deschidere este un interviu cu geograful economic şi antropolog David Harvey, care îşi împărtăşeşte opiniile despre echilibrul global al forţelor, care se schimbă. În timp ce China se ridică la statutul unei forţe de prim rang, inclusiv în spaţiu, UE nu reuşeşte să devină un jucător global de excelenţă, în ciuda poziţiilor sale bune de start. Mai mult, el este ameninţat de dezintegrare după Brexit.

În acelaşi timp, graniţele Uniunii se transformă în teatre potenţiale de acţiuni militare din cauza escaladării periculoase a tensiunilor cu Rusia, care este încurajată predominant de SUA prin NATO. Instalarea agresivă a unor baze militare ale alianţei pe graniţele Rusiei şi anularea unor acorduri strategice a crescut pericolul de confruntare nucleară pentru prima dată după sfârşitul Războiului Rece.Noul impas între Occident şi Rusia a deschis spaţiul pentru pretenţii privind hegemonie regională de către Turcia, Arabia Saudită şi Iran, care întăreşte conflictele din Orientul Mijlociu şi stârnește noi valuri de refugiaţi către graniţele Europei.

Din fericire, există şi raze de speranţă care înaintează pe fondul creșterii confruntărilor militare şi a crizei ecologice tot mai deteriorate. Se observă o mobilizare mondială a oamenilor tineri, care cunosc numai un stil de muncă precar cu protecție socială tot mai redusă. Indiferent unde se află, ei au cerinţe comune pentru un viitor suportabil – un viitor care nu va fi caracterizat de încălzire globală şi de catastrofa climatică, de frică permanentă de şomaj şi de competiţie frenetică cu alți lucrători, un viitor cu locuinţe accesibile şi cu pensii, care le va permite să nu trăiască în mizerie în ultimii lor ani. În Marea Britanie aceşti reprezentanţi ai tineretului s-au alăturat Partidului Laburist, în perioada în care Jeremy Corbyn a fost liderul ei, iar în Statele Unite au sprijinit călduros candidatura lui Bernie Sanders la funcția de preşedinte. Ei au fost la baza marilor proteste împotriva politicilor neoliberale în ţări precum Chile. ”Vestele galbene” din Franţa, chiar dacă nu sunt o mişcare tânără, au reuşit să includă în activismul lor sectoare din societate, la care mişcarea muncitoare tradiționale nu reuşea să ajungă.

O mare parte dintre textele din Anuar sunt dedicate problemelor diverse – cum să fie definită şi organizată lupta de clasă în condiţiile contemporane, în care definiţiile clasice par a nu mai fi în vigoare. Diversitatea crescândă a acestei mari părţi din populaţie, care este salariată – indiferent dacă este vorba de muncă cu normă întreagă, parțială, în condițiile unui fals antreprenoriat, precum şi cei care sunt condamnați la şomaj şi al căror regim muncitoresc se reduce la muncă neplătită de reproducere a clasei lor, face categoria ”clasa muncitoare” tot mai adecvată pentru descrierea esenţei proletariatului modern. Acest număr al Anuarului dedică atenţie specială unor forme noi al muncii şi actorilor sociali care au apărut în cadrul capitalismului platformelor digitale – un subiect care a devenit acut în condiţiile schimbărilor rapide ale forței de muncă şi ale economie, cauzate de pandemia de COVID-19.

Anuarul trece în revistă câteva evenimente istorice importante pentru mişcarea de stânga, inclusiv experimentul remarcabil de politici municipale sociale, numit ”Viena Roșie”. Unele dintre articole sunt dedicate memoriei istorice europene, care timp de trei decenii după căderea Zidului de la Berlin pare tot mai subordonată ideologiei. Povestea istorică dominantă despre integrarea vest-europeană este curăţată de informaţia privind antagonismele politice şi sociale, în special cele legate de Cel de-al Doilea Război Mondial. S-a ajuns la situaţia în care în documentele oficiale ale UE se impune o înţelegere privind memoria, care consolidează înţelegerea neoliberală despre istoria conform căreia ”ideologiile” şi ”statul” sunt rădăcinile fiecărui rău şi care depolitizează memoria despre crime precum Holocaustul, reducându-le la problema încălcării drepturilor individuale, ca şi cum e un caz izolat din contextul războiului şi a motivelor lui politice.

Baricada România a publicat deja articolul lui Carlo Spagnolo din acest Anuar despre criza memoriei colective a Europei, interviul cu David Harvey despre ascensiunea Chinei, textul lui Julia Rone despre relaţiile dintre activitatea noastră de ”animale politice” şi reţelele sociale şi interviul cu feminista recunouscută Silvia Federici despre problemele actuale ale feminismului internaţional. .

Informaţii despre conţinutul şi modalitatea de a comanda Anuarul Transform!Europe puteţi găsi aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *