Citindu-l pe Marx în București

Cartea lui Dan Chiță, “Teoria economică marxistă” îi invită pe stângiști să-și recunoască, în sfârșit, rădăcinile

Introducerea în lumea lui Karl Marx (foto: Vladimir Mitev)

“E greu să citești Marx. Dacă citesc 50 de pagine din Marx am impresia că tot ceea ce am citit în limba română nu m-a echipat intelectual pentru a-l înțeleg. Textul e atât de dens, atât de sublim în imaginația asta. E altceva. Pur și simplu, în afară de faptul că el a fost mare economist, el a fost, probabil, singurul care a dat sens dialecticei hegeliene. El a transformat toată filosofia continentală într-o armă de înțelegere a realității. Nu e suficient să fi studiat filosofia la Cluj sau la București pentru a-l înțelege. Marx este mai mult decât asta”, așa s-a exprimat Dan Chiță (Neumann) – autorul cărții “Teoria economică marxistă”, în timpul lansării acesteia, de pe 14 iunie 2017, la centrul cultural stângii din București Macaz.

Dimensiunea efortului lui pare inimaginabil. Cine (mai) citește Marx astăzi? Chiar dacă cineva a încercat să înțeleagă și să citească “Capitalul”, câți au trecut de primele pagini?

Să citești Marx în lumea noastră hedonistă, de mare viteză și satisfacție facilă, este în sine un act de vitejie. Și publicul din Macaz pare că a înțeles asta. “Ai ajuns în the point of no return”, l-a zis cineva lui Chiță în timpul discuțiilor din 14 iunie. De fapt nimeni, nici chiar profesorii universitari invitați, Gheorghiță Zbăganu și Alexandru Popovici, n-au comentat prea mult cartea. Primul, care e vicepreședinte al Partidului Socialist Român, s-a ocupat mai mult de legătura domniei sale cu marxismul, recunoscând că nu l-a citit pe Marx. A recunoscut însă faptul că Marx a formulat legi obiective, prin intermediul cărora a demonstrat cum societatea alienării va fi depășită. Al doilea a prezentat o introducere în dezvoltarea marxismului de-a lungul secolului XX. A încercat cineva să vorbească despre conținutul cărții? Nimeni. Aparent, la fel ca experiențele mistice, Marx nu poate fi povestit, el trebuie trăit și înțeles. Iar acum are o nouă posibilitate de a-l înțelege în limba română – cartea lui Chița care e gândită exact ca o introducere în universul lui Marx.

Cele 250 pagine ale “Teoriei economice marxiste” oferă posibilitatea de a intra în contact cu noțiuni precum procesul de producție a capitalului, procesul de circulație a capitalului și procesul de ansamblu în producția capitalistă. Concepte precum plusvaloarea – relativă și absolută, rotația capitalului – fie constant, variabil, social, financiar sau comercial, teoria valorii, de preț și de profit, și multe alte idei complexe din “Capitalul” sunt abordate în cartea lui Chiță, una tipărită la editură Ars Docendi, ce aparține Universității din București. Există și anumite mici formule plus alte 337 note de subsol. În esență, efortul lui Chița e admirabil, nu în ultimul rând pentru că osteneala lui ar putea impulsiona și alți oameni din spațiul cultural românesc, cei care au nevoie de hrană de stânga pentru gândire.

Dan Chița (Neumann) ține blogul https://vicuslusorum.wordpress.com/ (foto: Dan Chița)

Pasionat de tot ceea ce face în viața intelectuală sa, Dan Chiță formulează cel mai bine sensul propriului efort pentru publicul larg: “Acesta nu e un volum tehnic. Eu nu sunt expert în Marx. Este un volum de introducere marxistă pentru un public umanist”. În opinia lui Chiță, dacă vrem să discutăm Marx, nu putem să nu trecem și prin teoria economică a gânditorului german: “E un lucru să zici că societatea e artificială… E alt lucru să zici că atunci când cineva muncește el prestează munca de 5 ore pentru a se întreține și restul lucrează pe gratis, adică pentru plusvaloare. Când citești asta la Marx, îți vine ideea imediat că ceva nu e în regulă. Și asta înseamnă că trebuie să facem ceva. Exploatarea nu e o glumă. E o realitate de zi cu zi”.

Dar Chița a mers chiar mai departe, adăugând că el nu vrea ca spațiul stângii să rămână doar în sfera negativului. Imperativul este nu doar să negăm, ci și să construim ceva. O mare parte din reacțiile din publicul au fost exact în această direcție – cum că marxismul trebuie prezentat public, insistându-se și pe ce trebuie făcut că stânga din România să ajungă la oameni și să se alăture lor.

Veteranul Claude Karnoouh a reamintit că România de dreapta este de o spiritualitate extrem de coruptă: “Problema este ce faceți față de acest grup manipulator? Aici este impotența voastră. Ați uitat ce înseamnă a milita!”.

Critica a mers chiar mai departe, înspre Facultatea de Științe Politice (Universitatea din București), părerea multora din cei care au luat cuvântul fiind aceea că această facultatea este restrictivă în folosirea surselor științifice de stânga în cercetare, scopul fiind acela de a-i împiedica pe români să adreseze problemele reale ale vieții viața lor, cu toate că țara lor e pe ultimele locuri în multe clasamente privind standardul de viața și problemele sociale.

Concepțiunea de plusvaloare explică mecanismul exploatării, present din epoca industrială până la astăzi (foto: Wikipedia)

Alți au cerut soluții care să facă din marxism un organism social viu, să-l scoată din marginalitatea unor spații underground precum Macaz. Soluția pe care Chiță a formulat-o a fost aceea că stânga trebuie să răspunde problemelor reale ale vieții. Dacă oamenii nu primesc salariile pe care le merită, dacă pe stradă e mizerie, dacă e sărăcie sau inegalitatea și stânga poate oferi soluții, atunci oamenii vor merge către organizațiile de stânga și să vor apropia de ideile care în prezent sunt îmărtășite doar între intelectuali.

Pentru cei care găsesc sens și motivație în teoria marxistă, Alexandru Popovici a oferit site-ul propriu, recent deschis, Marxian Ecnonomics, care adună o mulțime de lucrări marxiste clasice și moderne în engleză, română și alte limbi.

“Important este ce facem ca aceste idei să înceapă să iasă la iveală. Ideile să fie produse, să fie acolo și atunci oamenii le vor susține. Poate să fie momentul unei noi crize. Când ceva se rupe acolo este important să existe un limbaj accesibil”, a subliniat autorul unei alte cărți care a provocat discuții în lumea stângii – Alexandru Racu, autorul Apostolatului antisocial.

Cartea lui Chiță face parte exact din tendința recentă, de prezență notabilă a vocilor stângii în spațiul public românesc, inclusiv în acest fel, prin tipărirea de cărți și apoi discuțiile ce le animă. Moderatorul evenimentului, Vasile Ernu, cunoscut prin propriile cărți de literatură și interviurile pe care le face pentru site-ul stângist Critic Atac, a povestit cum, până recent, stângiștii români nu aveau ce pune pe masă,  volumele de stânga fiind axate mai mult pe traduceri. Iată o schimbare notabilă în spațiul stângii românești.

Primăvara anului 2017 pare că e înfloritoare. Aparițiile noi, Florin Poenaru, Ovidiu Țichindeleanu, Alexandru Racu și alte autorii din hagiografia gândirii critice, dau speranțe stângii. Cu siguranță, Chiță face parte din acest cor al vocilor curajoase. Doar că el a abordat o temă mai complexă, mai greu de înțeles.

Unul dintre speakeri a comentat că probabil nici nu există 100 de români în viață care să-l fi citit pe Marx. Chiar dacă Marx a fost autorul Bibliei comuniste în statele de Europa de Est cu regimuri autoritare, precum România și Bulgaria, la 27 ani după schimbările din 1989 este ca și cum el n-a existat niciodată ca parte a dogmei din aceste societăți. Lipsit de calitatea sa de normă, Marx primește șansa de a reveni pe piața ideilor, o șansa și pentru mobilizare și rezistență. Introducerea în gândirea lui, una scrisă de Dan Chiță, deschide posibilitatea pentru stângiști de a se re-conecta cu ideile și gândirea celui mai mare filosof și economist al timpurilor moderne.

Vladimir Mitev

Jurnalist de știri și analize internaționale. A lucrat pentru revista săptămânală bulgară ”Tema” între 2008 și 2015. Fondatorul blogului bilingv româno-bulgar ”Podul prieteniei”. Articolele și traducerile lui au aparut în agenția BGNES, revistele ”A-specto”, ”Economie”, blogul ”Bulgaria Solidară”, și altele. A publicat şi în revistele românești Decât o Revista și Q Magazine, în revistele culturale Vatra şi Poesis, ca și pe site-ul românеsc de stânga Critic Atac. În prezent face doctorantură de literatură iraniană la Unversitatea din Sofia. Începând cu iunie 2020 dezvoltă în limba română, limba bulgară, limba engleză şi alte limbi blogul ”Podul persan al prieteniei”. Din vara anului 2021, el este co-gazda podcastului de relații internaționale "Discuţii transfrontaliere" în colaborare cu jurnalista poloneză Malgorzata Kulbaczewska-Figat.

vizualizați toate postările

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *