Puşcăria ca metodă de luptă cu dependenţa de droguri

Interviu cu Alina Dumitriu, cunoscută activistă şi angajată vreme de 15 ani în lupta de a sprijini persoanele dependente de droguri

Alina Dumitriu (foto: Alina Dumitriu)

Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege iniţiat de USR. Este un proiect privind traficul şi consumul de droguri şi a stârnit reacţii foarte violente în mediul online. Deputata USR Lavinia Cosma a reuşit să strângă voturile entuziaste ale colegilor deputaţi şi să treacă un proiect de lege care modifică şi completează legea 143/200 şi legea 194/2001 privind traficul şi consumul de substanţe psihoactive. Astfel, pe data de 18.12.2019 acest proiect de lege a întrunit voturile a 294 de deputaţi. 

Reacţiile nu au întârziat să apară şi nu au fost tocmai entuziaste. Deputata Lavinia Cosma şi-a intituluat iniţiativa ”Stop etnobotanicelor”. Teoretic, acest proiect pare a fi menit să extindă definiţia oferită drogurilor în aşa fel încât sub incidenţa legii să intre ”o substanţă psihoactivă nouă – o substanţă în formă pură sau într-un preparat, care nu face obiectul Convenţiei unice a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra stupefiantelor din 1961, astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 1972, şi nici al Convenţiei Naţiunilor Unite asupra substanţelor psihotrope din 1971, dar poate prezenta riscuri pentru sănătate sau pentru societate similare cu cele prezentate de substanţele cuprinse în convenţiile menţionate”.  

Cu alte cuvinte, legea iniţiată de deputata USR permite introducerea pe lista substanţelor considerate ”droguri” şi a altor substanţe, din afara listei standard, lăsând de asemenea posibilitatea de a modifica tabelele cu substanţe psihoactive. Astfel, ”tabelele pot fi modificate prin înscrierea unei noi plante sau substanţe, prin radierea unei plante sau substanţe, ori prin transferarea acestora dintr-un tabel în altul, la propunerea ministrului Sănătăţii sau a ministrului Afacerilor Interne, la un interval de maximum 6 luni”. În teorie, legea oferă mai multă flexibilitate în privina definirii ”drogurilor”.  Lucrul cu adevărat controversat apare în articolul 2 al legii, care stipulează: ”cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea, ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi”. Proiectul incriminează deţinerea de substanţe psihoactive la articolul 2, ceea ce a generat multe dezbateri şi reacţii aprinse.  

Lucrul care lipseşte cu desăvârşire din societatea noastră este o dezbatere cu experţii, cu cei care au stat ani de zile pe baricade luptând pentru sprijinirea persoanelor dependente. Cu cei care doresc să salveze, nu să incrimineze persoanele dependente de droguri. Cu cei care înţeleg cauzele complexe ale fenomenului. Cu cei care pricep că soluţiile punitive pur şi simplu nu dau rezultat. Şi, mai ales, cu cei care sunt sau au fost puternic afectaţi de dependenţă. Pe ei nu-i întreabă nimeni cum cred ei că ar trebui să fie ajutaţi şi cum cred ei că ar trebui combătut fenomenul.  Stigmatizarea dependenţelor face de neconceput o asemenea perspectivă. Considerând că dincolo de impulsurile justiţiare trebuie să facem loc unei etici a grijii şi umanităţii în această dezbatere, am ales să stăm de vorbă cu Alina Dumitriu, cunoscută activistă şi angajată în lupta de a sprijini persoanele dependente de droguri vreme de 15 ani. În fotografia de mai sus Alina se luptă să le ducă apă unor persoane arestate şi încătuşate care erau ţinute în plin soare de ore bune. Era momentul arestării lui Bruce Lee, un om al străzii cunoscut pentru că trăia în canalele Bucureştiului. A avea puterea de a te apropia de aceşti oameni fără ură şi resentiment, fără frică şi prejudecăţi este teribil de greu. Or, tocmai de aceea vă propun să vedem ce are Alina Dumitriu  să ne spună cu privire la iniţiativa legislativă a USR. 

Alina, ai o experienţă de peste 15 ani de lucru cu dependenţii de droguri. Spune-ne pe scurt câte ceva despre această experienţă? (Ce te-a făcut să alegi această cale şi care ar fi principalele tale concluzii despre 15 ani de lucru cu persoanele dependente?) 

Iniţial am început să lucrez cu persoanele care trăiesc cu HIV. Persoanele care consumă substanţe la nivel intravenos, au un risc crescut de a contracta HIV şi alte ITS-uri. Foarte mulţi dintre ei au Virusul Hepatic C iar un alt mare procent sunt co-infectaţi cu HIV sau au doar această infecţie. Lucrând cu ARAS – Asociaţia Română Anti SIDA, care oferă servicii de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri, am început să ofer servicii şi persoanelor care consumă heroină sau ”legale” la venă. 

În opinia ta, care este, la nivel internaţional, un exemplu de practici şi reglementări falimentare în lupta cu dependenţele de droguri şi care este un model de succes?  

În 2001, Portugalia a devenit prima ţară care a decriminalizat posesia şi consumul tuturor substanţelor ilicite. În loc să fie arestaţi, cei prinşi cu droguri pentru consum personal pot primi un avertisment, o amendă mică sau li se oferă oportunitatea să se prezinte în faţa unei comisii locale, formată dintr-un medic, un avocat şi un asistent social. Comisia îi evaluează nevoile şi îi oferă servici psiho-medico-sociale, de la adăpost, celor fără locuinţă, la ajutor social, analize şi tratament pentru HIV, hepatitele cronice sau Tuberculoză, tratament substitutiv sau antagonist pentru tratarea adicţiei de heroină, consiliere şi psihoterapie etc. ”Criza heroinei” sa stabilizat în curând, iar în anii care au urmat s-au înregistrat scăderi dramatice ale ratei de utilizare a drogurilor problematice, ale infecţiei cu HIV şi hepatititelor B şi C, deceselor cauzate de supradoze şi infracţionalităţii. Infecţia cu HIV a scăzut de la un nivel record, la unul foarte mic. Dar prevalenţa HIV era diferită în Portugalia, aproape fiecare familie avea un membru dependent de heroină, inclusiv familiile de politicieni. Datorită acestui fapt, a existat interes la toate nivelurile factorilor de decizie pentru a schimba legea. Iar activişti puternici, unii dintre ei colegi de-ai mei la nivel european, de la care am învăţat enorm în aceşti 16 ani, au contribuit făcând presiuni pentru decriminalizarea consumului. 

La noi consumă persoanele marginale, deci de unde să avem interes la nivel politic? 

De fapt, eu cred că nu există interes mai de nicărieri pentru ei. Autorităţile noastre tot speră să moară toţi consumatorii şi să scape odată de ei. Numai că vine o nouă generaţie din urmă. Sunt copii de 13 ani care consumă heroină la venă.  

Ce părere ai despre inţiativa legislativă a USR?  

Sunt dezamăgită total. În loc să ne inspirăm din exemplu de bună practică, care este Portugalia, ne inspirăm din US-style War on drugs ”Just Say No”, campania fără de succes din anii ’70, a soţilor Reagan. O să ajungem ca în America, unde odată la 19 secunde este arestată o persoană care a încălcat legea drogurilor. Am şi eu nişte întrebări pentru USR – au consultat experţii din domeniul consumului de droguri, înainte de a face această schimbare legislativă absolut stupidă? Ştie USR cât de precare şi puţine sunt intervenţiile pentru cei care deja consumă? Unele dintre serviciile necesare lipsesc cu desăvârşire. Ştie USR că oamenii nu ajung dependenţi de bine ce le este şi că în această ţară, pentru afecţiunea cronică cu care trăiesc, nu prea exista deloc servicii? Dacă ne-ar fi întrebat, le-am fi spus. Şi nu doar eu sau colegii mei din domeniu, ci în primul rând cei direct afectaţi, care nu ar trebui să lipsească de la masa la care se iau decizii. 

Asta e ceva foarte nou pentru spaţiul nostru de discuţie. Crezi că ar fi vital să avem persoane afectate de dependenţe care să aibă un cuvânt de spus? 

Este vital ca persoanele direct afectate să fie consultate, atunci când se iau decizii care îi privesc direct. Avem activişti experţi, care lucrează cu noi. A fost consultat măcar unul dintre ei? Nu, pentru că USR are impresia că doar în structurile de forţă, gen DIICOT, există experţi în consumul de droguri. 

Acest articol a fost publicat orgiinar pe Adevărul şi a fost preluat cu acordul autoarei.

Maria Cernat

Maria Cernat

Maria Cernat este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) (2001) și a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București (2004). În anul 2002 a absolvit studiile masterale în cadrul FJSC. Din anul 2008 este doctor în filosofie. În present este cadru didactic la Universitatea Titu Maiorescu, departamentul de Comunicare, Limbi Străine și Relații Publice și cadru didactic asociat la SNSPA, Facultatea de Comunicare și Relații Publice. Din anul 2011 este autoare de articole publicate pe site-uri de dezbateri politice (CriticAtac.ro, Cealaltă Agendă, România Curată, Gazeta de Artă Politică, etc.).

vizualizați toate postările

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *