Un interviu cu ocazia conferinţei „Despre rasă şi rasismul faţă de romi în perioada interbelică”, care a avut loc la Institutul Cultural Român în data de 21 noiembrie 2019
Ieri, 22.11. 2019, la Institutul Cultural Român, a avut loc conferința ”Depre rasă și rasismul față de romi în perioada interbelică”. Conferința a fost organizată de Centrul Național de Cultură a Romilor Romano Kher în parteneriat cu Asociația Partida Romilor. Delia Grigore, antropoloagă și cadru didactic al universității din București și sociologul Gelu Duminică de la aceeași instituție au discutat pe tema rasismului în perioada interbelică. Invitatul special al conferinței a fost profesorul Marius Turda – profesor la Facultatea de Științe Umane și Sociale a Universității Oxford Brookes. (Faculty of Humanities and Social Sciences, Oxford Bookes University). Evenimentul s-a bucurat de prezența academicianului Constantin Bălăneanu Stolnici, celebrat de organizatori ca descendent al famiilor boierești care au militat pentru dezrobirea romilor.
Este foarte important că un român a ajuns la Oxford să vorbească în cele mai înalte foruri culturale despre o pagină foarte tristă și controversată din istoria noastră: eugenismul și rasismul din perioada interbelică. Poate prestigiul universității Oxford și seriozitatea cercetării academice întreprinse de Marius Turda vor deschide mai larg urechile acelor elite intelectuale din România care încă se tânguie amarnic că vine dictatura corectitudinii politice peste ele. Deportarea romilor din 1942 nu se poate explica drept un fenomen izolat în mintea rătăcită a unui lider odios. Mareșalul Antonescu este produsul și expresia unui climat ideologic cultivat de intelectualitatea de vază a României în perioada interbelică. El nu este, din păcate, un accident al istoriei. Este și teza pe care au susținut-o, printre altele, profesorul Marius Turda, dar și ceilalți vorbitori. Este un prim pas și trebuie să recunoaștem meritul lui Adrian Nicolae Furtună, cel care a avut inițiativa și care a fost și moderatorul discuțiilor, de a fi adus această temă în prim planul dezbaterilor de la ICR, fie doar și pentru o seară. Sigur, cu ochiul critic format, nu puteam să nu observ faptul că, într-adevăr, s-au rostit de către membrii comunității rome, invitați să deschidă evenimentul sau să pună întrebări, discursuri de o luciditate și coerență remarcabile, dar… majoritatea celor prezenți în sală era formată din bărbați. Despre acest lucru, dar și despre ideea acestei necesare conferințe am discutat cu Adrian Nicolae Furtună:
De ce şi cum v-a venit ideea să organizați această conferinţă?
Ideea aparţine profesorului Marius Turda. De fapt, reiau, ca să fim cât mai exacți, lucrurile s-au petrecut așa: În primavară, cred că era prin luna mai, am participat la o conferinţă susținută de profesorul Marius Turda. După conferinţă l-am abordat şi l-am întrebat dacă doreşte să facă la Bucureşti o sesiune dedicată special romilor. La conferinţa unde am participat Marius Turda a vorbit despre eugenism și despre chestiuni mai generale. M-am gândit să participe la o conferință despre rasismul anti-roma şi că ar fi oportun să vorbescă cu reprezntanţi mediul academic, cu reprezentanți ai televiziunilor.
Cine trebuie să vorbească despre rasism? Ce parere aveţi despre esenţialismul – nimic despre noi fără noi?
Cred că despre rasism ar trebui să vorbim cu toţii, dar sunt de acord într-o anumită măsură cu ideea asta – nimic despre noi fără noi. Până la urmă romii sunt adesea obiectul tezelor de doctorat, de sociologie. Cred că este normal că să dai înapoi comunităţii ceva din munca ta. Pentru că, până la urmă, dincolo de gradele academice pe care le obții, până la urmă, acestea sunt ştiinţe sociale, nu-i așa? Adică științe despre şi pentru oameni. Vrem ca prin contribuția noastră să îmbunătăţim viaţa pe care o trăim cu toţii. Este foarte important să avem o elită intelectuală romă, pentru că, iată, această elită a organizat evenimente de tipul acesta. Pentru că ”of-ul” e în primul rând la noi, aș zice. Dar, la fel de bine, trebuie să fim atenţi, receptivi şi nu suspicioşi față de cei din afară.
Eu oricum vă felicit pentru conferință, este important să se discute cât mai mult despre rasism. Dar cred că acum marea provocare este să creezi solidaritate dincolo de identitate, să încerci să mediezi cele două valori, fiecare foarte importantă. Da e importantă identitatea, dar dacă începem să jucăm totul pe cartea asta și să măsurăm…Pentru că, iată, eu nu m-am putut abține să observ că au fost 8 vorbitori, dar o singură femeie.
Eu o să răspund tehnic la întrebarea asta, că altfel nu prea am cum. N-am gândit conferinţa neapărat în aceşti termeni. Invitatul special a fost Marius Turda. Pe Delia Grigore n-am invitat-o neapărat pentru că este femeie, ci am invitat-o pentru că este printre primii și cred că singurul antropolog care a scris despre acele proverbe populare care reflectă o anumită mentalitate a poporului român în perioada respectivă. Invitaţia a fost extinsă şi către alte persoane, însă…
Care e cea mai dură experiența dvs cu rasism? Unde trebuie intervenit?
La banchet în clasa a 12-lea. Îmi cumărasem la fel ca toţi colegii pantaloni şi camaşa pentru ocazia respectivă. La intrarea localului unde avea să se desfășoare banchetul, gardianul m-a oprit. Şi colegii au spus ”El este cu noi”. Este o experienţă urâtă. Am învaţat din nou lecţia ca sunt ”ţigan”. De asta evenimente ca cel de astăzi ar trebui să se repete. Profesorul Marius Turda este o somnitate. El se poate adapta și pentru un public mai larg. Să preluăm mesajele lui şi să-le dăm mai departe în licee, în școli.
Crezi că la Consiliul Naţional pentru Curriculum ar fi potrivită introducerea unei discipline obligătorie de anti-discriminare şi anti-rasism?
De fapt este o disciplină opțională – ceva despe educaţie interculturală. Este un fel mai soft de a discuta pe aceste subiecte. În momentul de faţa la centrul de cultură coordonez un proiect de genul ăsta. Avem şase şcoli pilot. Întroducem subiectul asta – rasism, xenofobie, Holocaust, sclavi.
Au întrebat nişte copii ce e cu rasismul după ce au văzut un film cu adolescenţi romi bătuţi? Au spus ceva de felul: ştim ce e rasismul. E cu negrii, în America.
Nu, este o lecţia de acasă. Este o lecţie bolnăvicioasă pe care parinţii o transmit copiilor lor. Asta se extinde în măsură ce creşti şi iei contacte cu atitudinile din societate şi interetnice. Este ceva mai mult bazat pe emoţii decât pe intelect.