Şcoala de Vară de la Telciu 2018 va avea echipă şi evenimente de vis

Ediția a III-a a evenimentului care reunește gîndirea critică și contracultura (11-19 august 2018) se va focusa asupra următoarei tematici ”Distopii ale Muncii şi Indivizii Inutili: Sclavii, Iobăgii şi Precaritate”

Economistul Cornel Ban (în centru, la microfon) este una dintre stelele la Şcoala de Vară de la Telciu (foto: Şcoala de Vară de la Telciu)

Ediția din 2018 a Școlii de Vară de la Telciu este dedicată formelor de muncă nelibere, precare sau neremunerate pe toată întinderea sistemului global capitalist. Pune problema schimbărilor structurale pe care acestea le-au suferit de-a lungul istoriei și care sunt continuitățile care le caracterizează în prezent. Sclavia, iobăgia, munca de subzistență, claca, indenturajul, munca servilă pentru plata datoriilor și alte forme de muncă nesalarizate au fost considerate forme inferioare, înapoiate, incompatibile cu munca liberă care caracterizează piața capitalistă a muncii din zonele ei centrale, forme condamnate la dispariție în cele din urmă. Ariile colonizate și periferice în care asemenea forme de muncă erau predominante au fost văzute în schimb ca fiind în curs de tranziție la capitalism, dar niciodată complet capitaliste.

Școala de Vară de la Telciu este interesată în schimb de evidențierea legăturilor istorice și a continuităților dintre și prin regimuri de muncă de obicei construite ca opusuri aflate la poli diferiți. Sclavia, robia romilor, așa numita „a doua iobăgie” din Europa de Est, indenturajul imigranților chinezi și indieni în Americi după abolirea sclaviei sunt toate strâns legate de procesul acumulării de capital, de dizlocarea și migrarea forțată a milioane de oameni, de industrialism, financiarizare și apariția ierarhizării muncii în funcție de rasă și gen. Ceea ce Aníbal Quijano a denumit drept „colonialitatea muncii” iar teoreticienii subzistenței de la Bielefeld au descris ca „gospodinizare” se reduce la înțelegerea că, într-un sistem centrat în jurul acumulării neîntrerupte a capitalului, cele mai profitabile forme ale muncii nu sunt cele salarizate, ci munca casnică neremunerată și formele care o aproximează cel mai mult. Acestea includ munca servilă și iobagă din fostele și actualele colonii, precum și munca țăranilor sau cea casnică, atât din centrele cât și de la periferiile sistemului.

Astăzi, munca și reglementările de comerț sunt în permanență reconcepute ca să se potrivească imperativelor capitalului. Serviciile publice universale sunt tăiate, dreptul la locuire decentă s-a transformat în privilegiul de a investi o cât mai mare porțiune a salariului în rata bancară sau chirie pe piețele imobiliare gonflate ale orașelor în care oportunitățile de angajare încă există. Între timp, fluxurile globale de capital și dinamicile competitive care favorizează producătorii de hrană din țările bogate și bine administrate fac traiul de pe urma lucrării pământului dificil în alte părți, oferindu-le populațiilor rurale alegerea între migrare, agricultura de subzistență și angajarea informală, extrem de precară pe piețele locale ale muncii. Automatizarea face munca umană tot mai redundantă, amenințând să elimine un segment întreg al muncii formale și al clasei de mijloc în cursul următoarelor două decenii.

Cum putem înțelege aceste schimbări structurale și care sunt alternativele? Cum a alimentat capitalismul neoliberal munca forțată? Ce putem învăța de la sistemele economice care au reușit să minimizeze impactul dereglementării și automatizării? Cum poate migrarea în masă dintr-un comerț liber cu Sudul Global să deschidă mai curând oportunități pentru existențe demne și politici benefice, decât să alimenteze reacții neo-coloniale, privilegii de rasă, patriarhatul constituțional și fundamentalismul religios? Ce fel de coaliții sociale și tipare de acțiune permit o cale către emanciparea din calea actualei situații și a distopiilor emergente ale universului muncii?


Timp de 8 zile, la Telciu se vor desfășura 12 cursuri și ateliere coordonate de un colectiv de profesori, jurnaliști și artiști din România și străinătate (Daniela Gabor, Tanja Ostoic, Julia Roth, Magda Matache, Manuela Boatcă, Ovidiu Țichindeleanu, Cornel Ban, Madina Tlostanova, Iulia Popovici, Victoria Stoiciu & Vlad Petri, Corina Tulbure, Bogdan Popa & Nicolae Emanuel Dobrei). Cursurile vor fi completate de prezentarea a 4 spectacole de teatru (Marea Rușine (r. Alina Șerban), Miracolul de la Cluj (r. David Schwartz), Țuhaus (r. Claudiu Lorand Maxim) și Amintiri din Epoca de Școală (Radu Apostol & Mihaela Michailov) urmate de discuții cu publicul. Și în acest an, cu ajutorul Cinemobilului o să fie proiectate filme documentare, artistice și animații pentru cei mici. Sub egida școlii de vară, în paralel cu activitățile din Telciu, vor avea loc proiecții de filme pentru copii și adulți la Bichigiu și Romuli. Cei mici, din Telciu, localitățile vecine sau veniți la școala de vară cu părinții, vor avea parte de 4 ateliere: introducere în film documentar cu regizorul bistrițean Vlad Petri, pictură murală cu Lucia Mărneanu, desen narativ și modelaj în lut cu Maria Brudașcă și Tiberiu Bleoancă și un atelier de improvizație muzicală cu instrumente tradiționale (fluiere, cimpoi, drîmbă, dobă etc.) cu băieții de la „Hanu’ cu Bragă”. Continuăm și programul de rezidențe artistice, avînd ca invitate pe Mihaela Michailov și Katia Pascariu, a căror rezidență de o lună de zile intitulată „Școală, școală, nu muri!” vizează „realizarea unui proiect de teatru rural educațional, care își propune o documentare a istoriei locale a educației, o investigare cu mijloace artistice a istoriei educației la Telciu. Într-un context social și politic în care educația rurală este continuu dinamitată – abandon școlar în creștere, închiderea unor școli, naveta copiilor – artistele de teatru Mihaela Michailov și Katia Pascariu își propun să exploreze prin intermediul teatrului schimbările majore din educația rurală, din perspectiva raportării la „geografia educațională” a Telciului. Artistele vor realiza împreună cu elevii din Telciu o serie de ateliere de jocuri și exerciții, de povești personale, de arhivare și documentare a etapelor care au marcat evoluția/involuția educației la Telciu. Împreună cu elevii participanți la ateliere, cele două artiste vor face interviuri cu persoane de diferite vârste din Telciu pentru a analiza cum arăta și cum era structurată școala pe vremea lor, ce s-a schimbat în ultimii 50 de anii, ce s-ar putea îmbunătăți în sistemul educațional rural. În acest moment nu există nicio cercetare teatrală despre educația rurală, niciun demers performativ centrat pe transformările structurale care au afectat educația rurală. De aceea, demersul, cu o relevanță deopotrivă antropologică și teatrală, poate deveni un generator de practici artistice prin care tematica educației rurale să capete consistență în preocupările artiștilor contemporani.”

Programul definitiv o să fie publicat în luna iunie, tot atunci o să publicăm și lista finală cu finanțatorii și partenerii instituționali și media ai acestei ediții.

La acest proiect a pus și pune umărul următoarea echipă: Valer Simion Cosma, Manuela Boatcă, Cornel Ban, Ovidiu Țichindeleanu, Ágota Ábrán, Theodor Constantiniu, Andrei Herța, Claudiu Lorand Maxim, Adrian Rista, Vlad Emilian Gheorghiu, Adina Mocanu, Andreea Aștilean, Petronela Murg, Alina Branda, Anastasia Oprea, Zoli Mihály, Mihaela Vlașin, Domnica Homei, Emil Florea, George Valeriu Henciu și Gabriela Elena Herța.


Școala de vară de la Telciu este un proiect organizat de Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale din Telciu și este susținut financiar și logistic de Primăria și Consiliul Local Telciu, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Transilvania Print, Liceul Tehnologic Telciu, Centrul pentru Informare Turistică Telciu, Școala Gimnazială Romuli.

Parteneri: Institut für Soziologie. Albert-Ludwigs-Universität Freiburg; Seminarul de Antropologie Istorică; Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai; Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău; Scoala Gimnaziala Romuli; Reactor Cluj | Reactor de creație si experiment; Teatrul Educațional Replika; Cinemobilul; Asociația Reciproca; Casa Tranzit; Macaz – Bar. Teatru. Coop; Asociația Produs în Bistrița-Năsăud

Parteneri media: Radio Romania Cluj; Observator Cultural; Baricada – Portal pentru critică socială; CriticAtac; Gazeta de arta politica; Transindex – a napos oldal; Bistrițeanul; ObservatorBN; PLATZFORMA; Prăvălia Culturală – Revista culturală; Liga Oamenilor de Cultură Bonţideni

Pentru a afla mai multe detalii și pentru a vă înscrie la ediția din acest an, vă invităm să accesați site-ul: telciusummerschool.ro și/sau să ne contactați.

 

Postări asemănătoare


One Comment

  1. Succes! Contactați tineretul partidelor, poate așa învață ceva față de discursul mainstream, care-ingol de conținut.

Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu, E-mail adresa Dvs. nu va fi publicat