Cazul lui Renato Usatîi ca simbol al ”statului captiv” în Moldova

Consiliul Europei este îngrijorat de rolul pe care îl joacă oligarhul Vlad Plahotniuc în ceea ce privește abuzurile din sistemul de ordine și justiție, în timp ce două din cele trei partide mari din Parlamentul European critică aplicarea justiției selective și cer ca finanțarea europeană pentru Chișinău să fie stopată

 

Vlad Plahotniuc (foto: Vlad Plahotniuc, CC BY 2.0, via Wikipedia Commons)

Republica Moldova a evoluat tragic în ultimi șase ani. De la statutul unei ”povești de succes” în Parteneriatul Estic, s-a ajuns acum la ceea ce secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, descrie că fiind ”statul captiv”. Este concluzia autorului site-ului Eureporter, Colin Stevens, într-un articol scris în primăvara anului 2017.

Cazul Moldovei și rolul jucat de oligarhii țării, inclusiv de businessman-ul Vlad Plahotniuc, a dus la o re-evaluare europeană în ultimă perioadă, concluzia fiind aceea că țara merge pe un drum închis, adică este pe cale să devină un stat eșuat, un fel de Coree de Nord, asta dacă sistemul ei politic rămâne sub controlul oligarhilor.

Plahotniuc este acuzat că folosește instrumentele puterii pentru a distruge opoziția, metodele fiind unele clasice: arestări arbitrare, șantaj și dosare fabricate. În special Plahotniuc vrea să scape de liderul partidului ”Partidul Nostru”, totodată și primar al orașului Bălți, Renato Usatîi și liderii locali ai acestui partid. În aprilie 2017, o delegație din Republica Moldova a vizitat Strasbourg-ul pentru a se întâlni cu parlamentari din Consiliul Europei și alți funcționari europeni. Delegația i-a inclus pe Ilian Cașu, consilier municipal la Chișinău, Elena Gritco, consilier municipal în Bălți, Victor Bogatico, primarul orașului Riscani, Victor Petrioglo, primarul orașului Vulcănești, Eduard Pleșca, consilier municipal în Fălești și avocata Angela Istrati. Aceștia au explicat cum o mare parte din colegii lor sunt sub investigații penale începute de oameni loiali lui Plahotniuc din procuratură și curțile penale. Oamenii din delegație au cerut o supraveghere mai puternică a situației din Moldova, argumentându-se că frica lui Plahotniuc de Ustaîi este una reală, imixtiunile lui Plahotniuc din justiție ducând iremediabil spre statul eșuat pentru fosta republică a URSS, situație corect descrisă și de Consiliul Europei.

Pe 12 aprilie UE a aprobat o asistență financiară de 100 milioane de euro pentru Republica Moldova, aparent pentru a susține reformele de acolo. Dar Victor Petrioglu, primarul orașului Vulcănești din regiunea autonomă Găgăuzia, a explicat: ”Regiunea noastră este guvernată de opoziție, dar n-a primit niciun ban din asistența europeană pentru Moldova. Este un indiciu cum democrația este aplicată într-un mod selectiv în țara noastră.”

Mai devreme, Usatîi a prezentat documente care dovedesc implicarea lui Plahotniuc și apropriatul lui Ilan Shor în ceea ce se numește în Republica Moldova ”furtul secolului” – dispariția unui miliard de dolari din trei bănci moldovene.

Elena Gritco, vicepreședintele Partidului Nostru, a declarat: ”Noi am vrea ca Consiliul Europei să investigheze actele criminale ale lui Plahotniuc”. Gritco a adăugat că Usatîi nu se ascunde, dar dacă se întoarce în Moldova va fi arestat și probabil va fi ucis în pușcărie. ”Victimele lui Plahotniuc sunt adversarii lui politici, a căror popularitate amenință puterea lui și ambițiile de a controla mecanismele politice din țară”, a adăugat Gritco. Ea crede că acest caz a lui Usatîi, și a altor membri din partidul ei, este ilustrativ pentru modul cum în țară se fabrică dosare, candidații partidelor pentru poziții publice fiind ținuți în afara alegerilor, office-ul moldovenesc al Interpolului fiind și el folosit în lupta politică.

Ilian Cașu a adăugat că reprezentanții lui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE) au promis să trimită echipe de monitorizare în Republica Moldova pentru ține situația din țară ”sub un control strict”. ”Ei au promis să folosească toate măsurile legale pentru a reinstala statutul de drept. Comisarul pentru drepturile omului a promis să viziteze Moldova în septembrie pentru a evalua situația. El totodată și-a exprimat îngrijorarea pentru implicarea Interpolului în cazul lui Renato Usatîi”, a explicat Cașu. În opinia lui Cașu, Usatîi este acuzat pentru acte ce nu le-a comis, precum contrabanda cu valută din țară sau omucidere.

Reprezentanții politici din Republica Moldova au stat timp de patru zile la Strasbourg și s-au întâlnit și cu vicepreședintele Comisiei de la Veneția Thomas Markert. Ei au discutat schimbările inițiate de Plahotniuc în ceea ce privește sistemul electoral din Moldova, aprobate mai apoi în iulie 2017.

Urmare a acestor schimbări, creștin-democrații și liberalii din Parlamentul European au cerut, la sfârșitul lui iulie 2017, redefinirea a acordului de asociere dintre Republica Moldova și UE și blocare tuturor banilor europeni care finanțează guvernul de la Chișinău. Argumentul lor a fost acela că standardele democratice din Moldova sunt continuu erodate. Totodată, cele două mari partide și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, este acuzat într-un caz care arată, din nou, aplicarea unei justiții selective.

În aprilie 2017, invitații din Moldova la Consiliul Europei au explicat că schimbările legii electorale protejează Partidul Democrat al lui Plahotniuc de un eșec la alegerile viitoare și Plahotniuc, și partidul său, având o popularitate destul de redusă în țară.

Delegația din Moldova a avut întâlniri și cu liderii socialiștilor din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (PACE), precum Michele Nicoletti din Italia și Stefan Schennach din Austria. Senatorul italian Sergio Divina a promis să monitorizeze și el atent situația. Totodată, Nicoletti și Schennach și-au exprimat convingerea că ”situația trebuie supravegheată cu mare scrupulozitate”, așa cum de altfel se întâmplă și în alte țări. Reprezentanții din Human Rights Watch, un ONG recunoscut care se ocupă cu drepturile omului, s-au întâlnit cu delegații, declarând că situația din Moldova ”trebuie ținută sub un strict control”.

În sfârșit, după toate aceste întâlniri, moldovenii din delegație au avertizat că oligarhul Vlad Plahotniuc a subjugat organele de forța și justiție din Republica Moldova și că le folosește pentru scopurile sale politice. Raportorul special PACE, Berndt Fabritius, a spus că va observa atent cazul lui Renato Usatîi în legătură cu ”nota roșie” care a fost emisă împotriva lui de office-ul moldovenesc al Interpolului. În opinia lui Fabritius, cazul merită urmărit atent pentru că PACE are motive serioase de a avea suspiciuni în cazul unor state precum Moldova, ce profită de Interpol pentru a persecuta oponenții politici din afara granițelor țării.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *