Reacția economică a anumitor state membre ale UE la izbucnirea crizei provocate de Coronavirus în 2020

O nouă direcție către transformarea socio-ecologică sau o continuare a exploatării neoliberale a oamenilor și a naturii? Prezentarea online a studiilor privind reacția anumitor state membre ale UE la izbucnirea coronacrizei printr-un webinar realizat de Transform!Europe

(foto: Transform!Europoe)

Coronacriza a pus economiile europene sub o presiune enormă. După revenirea la soluții naționale, cum ar fi închiderea frontierelor pentru exporturile de produse medicale, guvernele au început să reflecteze și să adune încet, încet pachete de ajutor pentru economiile lor naționale – unii chiar au visat la o „bazooka financiară”. În această situație, Transform! Europe a cerut anul trecut unor savanți din nouă țări europene să realizeze o analiză a diferitelor măsuri economice adoptate de guverne pentru a-și sprijini economiile.

Întrebările au fost: în ce sectoare s-au investit banii? Au fost asigurate locuri de muncă – s-a făcut încercarea de a crea locuri de muncă noi și „bune” – adică o muncă care este opusă angajării precare? Banii au fost folosiți doar pentru producția și serviciile stabilite, care au adesea un impact negativ asupra mediului și a lucrătorilor? Sau banii au fost folosiți și pentru a investi în transformarea socio-ecologică? S-a luat în considerare crearea și protejarea locurilor de muncă „bune” prin politica industrială activă în anumite țări sau banii se vor scurgepur și simplu din țări (de exemplu, pentru achiziționarea de fotovoltaice și turbine eoliene)? În ce măsură s-au adus sindicatele în planificare?

Măsurile economice și pachetele de salvare adoptate de guvernele europene – deși o îmbunătățire a ceea ce a fost făcut după ultima mare criză, în urma prăbușirii băncii Lehmann Brothers – sunt departe de a fi adecvate pentru a pune capăt supraexploatării oamenilor și a naturii. Ele nu permit respectarea limitelor planetare.

În 2021, dezbaterile despre cine va suporta costurile pandemiei au continuat fără întrerupere. Ce lecții pozitive și negative putem trage din experiențele de politică economică de anul trecut? Care sunt pericolele, dar și care sunt punctele pozitive din care poate învăța stânga din toată Europa?

Studiile actuale nu au fost considerate ca un scop în sine, ci mai degrabă ca anchete cu privire la posibilele consecințe politice.

12 iunie 2021

12:00 – 17:00 (CET)

prin Zoom

Pentru a vă înregistra, faceți clic aici!


Program

12:00 – 17:00

Introducere:

Roland Kulke (transform! Europe)

Primul grup se va adresa statelor membre din nordul UE: autorii din Polonia (tbc), Republica Cehă (Ilona Švihlíková), Germania (Michael Schwan), Franța (Pauline Debanes) și Irlanda (Emma Clancy) vor discuta cu noi problemele centrale.

Al doilea grup va prezenta concluziile următoarelor țări din sudul Europei: Grecia (Eleftheria Angeli), Italia (Matteo Gaddi), Spania (tbc) și Portugalia (Mauricio Dias)

În cadrul celei de a treia întâlnire cu transform! Europa și alți protagoniști europeni, sindicatele și mișcările ecologiste vor discuta concluziile care pot fi trase din rezultatele studiilor.

Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!

Baricada România dezvoltă un canal din Telegram cu conţinut inedit, axat pe luptele muncitoreşti din România şi din lume. Baricada România mai poate fi urmărită pe Twitter: şi are mai multe video interviuri pe canalul său din YouTube. Vă puteţi şi abona pentru newsletter-ul Baricadei România!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *