Stânga trebuie să se implice constructiv în modelarea programelor spaţiale europene
Cu programele spațiale ale Uniunii Europene, stânga radicală – în special membrii săi din Parlamentul European – se află în fața unei dileme, clasica dilemă dacă pur și simplu să se opună în bloc programelor elitelor conducătoare sau să participe schmbându-le. În zona spațiului, luând în considerare contribuțiile pozitive ale acestor programe la competitivitatea și ocuparea forței de muncă din UE, oare nu există loc pentru ca stânga să facă propuneri de politică industrială implicând utilizarea civilă a spațiului public, în ciuda valorizării spațiului atât de vizibil în mod flagrant de capital – în termeni de exploatare a resurselor sau ca ieșire și soluție la un regim productiv bazat pe combustibili fosili presupus să fie imutabil de expansiv, chiar și prin urmare ca singura soluție la criza ecologică de pe planetă – și militarizare la fel de flagrantă?
Din cauza antipatiei de înțeles a stângii radicale față de caracterul fundamental al exploatării resurselor în formă capitalistă și militarismului, alături de teama de-a fi cooptat în sufrageriile elitelor, preferând în schimb siguranța opoziției pure, în mare parte nu a făcut nicio încercare de-a propune un program critic alternativ – practicând, în schimb, o ignoranță studiată în acest domeniu.
În cele ce urmează, după ce am indicat utilizările periculoase ale spațiului, voi schița fructificarea sa utilă și necesară din punct de vedere social, demonstrând astfel imposibilitatea de-a nu se angaja constructiv în modelarea sa. Voi sugera apoi modul în care stânga poate aborda cel puțin problema dublei utilizări (civilă și militară) a spațiului.
Comercializarea în creștere a spațiului
Puțini oameni își dau seama că utilizarea civilă a spațiului este deja vastă. Multe sectoare ale economiei europene se bazează pe localizarea precisă, cu mai mult de 10% din PIB-ul UE depinde de disponibilitatea navigației globale prin semnale de satelit. Angajând 231.000 de profesioniști și cu o valoare estimată de la 53 la 62 de miliarde de euro către economia europeană în 2017, programul spațial al UE fiind al doilea ca mărime din lume. Mai mult, o treime din sateliții lumii sunt fabricați în Europa și, potrivit Eurospace, industria producătoare de tehnologie spațială a înregistrat vânzări în valoare de 8,5 miliarde de euro în 2018. Activitățile spațiale au devenit din ce în ce mai comerciale odată cu creșterea implicării sectorului privat.
Perspectiva colonizării spațiale (,,așezare’’), dar și a războaielor spațiale, nu mai este science fiction. Un număr tot mai mare de țări și antreprenori private devin interesați de spațiu, dezvoltându-și propriile strategii spațiale și construirea capacităților spașiale, stabilirea cadrelor juridice naționale pentru mediul spațial și efectuarea altor acțiuni complementare. În present sunt peste 70 de agenții spațiale naționale care operează în întreaga lume. Sunt proclamate obiective ambițioase care nu se limitează la tradiționalele super-puteri spațiale, ci acum include țări mai puțin dezvoltate și antreprenori private: exploatarea resurselor spațiale (de exemplu, din partea Luxemburgului), turismul spațial (în curs de dezvoltare de către Virgin Galactic, Blue Origin, SpaceX, Tesla și alții), planificarea unor așezări pe Lună (de exemplu, Satul Lunar al Agenției Spațiale Europene, ESA), sau așezări pe Marte.
O dilemă pentru stânga: dubla utilizare – militarizarea spațiului
O dilemă a devenit evidentă pe parcursul întregii perioade în care sistemele de satelit ale UE au fost discutate și dezvoltate – potențiala lor dublă utilizare. Încă de la început, Comisia Europeană (CE) a subliniat că acestea sunt programe civile aflate sub control civil. Cu toate acestea, îngrijorările cu privire la potențialul așa-numitei ,,dublei utilizări’’ au fost prezente întotdeauna prezente în Parlamentul European. Unii membri ai Parlamentului European (europarlamentari – MEPs) și în special majoritatea facțiunii de stânga GUE/NGL (Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică) au subliniat pericolul potențial al utilizării infrastructurii prin satelit în scopuri militare. Evoluțiile din ultimii ani, după modificările din ultimele două cicluri electorale aduse balanței puterilor din UE, au fost martorele creșterii puterii partidelor de dreapta conservatoare și populistă. Ca rezultat, îngrijorările legate de militarizarea UE nu au putut decât să crească.
UE se îndreaptă în mod clar în direcția ,,apărării’’ militare. Putem observa acest lucru odată cu înființarea European Defence Action Plan (Planul European de acțiunî în domeniul apărării) din noiembrie 2016; în formarea unei inițiative tehnologice de apărare PESCO (Cooperare Structurată Permanentă) în decembrie 2017; în forțarea Tratatului de la Lisabona prin înființarea unui fond de apărarea al UE în 2017; în propunerea CE din 2018 de a aloca 13 miliarde de euro statelor membre pentru cheltuieli militare între 2021 și 2027; și în cele din urmă în crearea unei noi Direcții Generale CE pentru Industria de Apărare și Spațiu după alegerile pentru Parlamentul European (PE) din 2019.
În conformitate cu această turnură, CE a deschis un număr mare de programe de finanțare civilă pentru companiile de arme ca parte a politicii sale industriale: de la Fondurile de Coeziune Regională și Socială (Regional, Social and Cohesion Funds) la programul COSME care sprijină IMM-urile și chiar Erasmus +, în scopul de-a ajuta aceste companii să atragă angajați înalt calificați. Evident, există oportunități majore de finanțare în toate acestea. A fost creat un climat de frică și amenințări la adresa securității pentru a justifica adaptarea infrastructurilor politice (unui Plan de Acțiune privind Mobilitatea îi este dedicată o sumă de 6,5 miliarde de euro pentru a facilita deplasările transfrontaliere de trupe și echipament militar) și o ,,nevoie existențială’’ de putere tare (hard power) a UE și o ,,UE care protejează și apără’’.
Politicienii și deputații europeni – în special deputații de stânga și publicul larg – ar trebui să fie alarmat de această evoluție; este un proces atotcuprinzător de militarizare care implică mai mult decât crearea unei ,,armate UE’’. Acest lucru este confirmat prin comunicatul de presă PESCO din 12 noiembrie 2019, care anunță dezvoltarea cooperativă a mai multor proiecte spațiale menite să îmbunătățească și securitatea statelor membre UE.
Evident, UE nu este singura care merge pe drumul militarizării spațiale. În 2018, președintele american Donald Trump s-a angajat să creeze Space Force (USSF), ca a șasea ramură a forțelor armata SUA; a fost înființată la 20 decembrie 2019 prin adoptarea National Defense Authorization Act pentru anul fiscal 2020. Acest angajament a fost urmat în iulie 2019 de aprobarea președintelui Emmanuel Macron pentru noul spațiu și doctrină militară, redenumindu-și forța aeriană drept ,,Forța Aeriană și Spațială’’ și înființând un înalt comandament pentru spațiu. Declarația NATO emisă la Londra în 3-4 decembrie 2019 a declarat ,,spațiul ca fiind un domeniu operațional pentru NATO.’’ În plus, pe 20 ianuarie 2020, premierul japonez Shinzō Abe a anunțat formarea unei unități de apărare spațială, care va funcționa în strânsă legătură cu omologul din SUA. Este îngrijorător faptul că patru națiuni au capacitatea, în prezent, să distrugă sateliți – SUA, China, Rusia și, de asemenea, recent, India, după efectuarea cu succes a unui test anti-satelit (ASAT) în martie 2019; și există și alte capacități anti-satelit (prin drone orbitale, bruiaj prin satelit, etc.). Infrastructura spațială este în mod clar o strategie extrem de valoroasă. Singurul aspect pozitiv al situației creat de testul ASAT din India este dezbaterea declanșată ulterior, rezultând într-un apel la o mai bună reglementare a activității în spațiul cosmic la nivel internațional, deși încă nu s-a ajuns la un consens legat de ceea ce ar trebui să includă această reglementare.
Cursa spațială – din 1957 până în prezent
Omenirea a parcurs un drum lung de la utilizarea stelelor pentru navigație și indicarea timpului la inițierea explorării spațiale reale în a doua jumătate a secolului 20. Multe repere au fost atinse de atunci în contextul cursei spațiale dintre Uniunea Sovietică și SUA, cele două puteri mondiale din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Aceasta a dus treptat la o cooperare internațională mai largă, de exemplu prin intermediul programului Intercosmos, permițând altor națiuni accesul la stația spațială Mir administrată de către Uniunea Sovietică (ulterior Federația Rusă – FR), la cofinanțarea telescopului spațial Hubble de către NASA (Administrația Națională a Aeronauticii Spațiale) și ESA în 1990 sau, mai important, construirea Stației Spațiale Internaționale (ISS) în 1998 ca un proiect comun al SUA, FR, Japoniei (JP), Canadei (CA) și ESA. Au fost făcute descoperir științifice majore și cunoștințele noastre au crescut în timp. Multe țări și-au creat propriile strategii naționale pentru spațiu și agențiile lor spațiale, programe dedicate, sprijină cercetarea și dezvoltarea spațială sau sunt implicate în proiecte spațiale internaționale. După ce, în 1998, UE și-a stabilit ambițiosul obiectiv de construire a Sistemelor Globale de Navigație prin Satelit (EGNSS) – ca pârghie în fața celor deja existente: GPS al SUA și Global’naya Navigatsionnaya Sputnikovaya Sistema (GLONASS) al FR – și a declanșat activitatea extinsă a Chinei și Indiei în acest domeniu, am ajuns în punctul în care viața de zi cu zi a cetățenilor din UE, dar nu numai, se bazează în mare măsură pe tehnologii, date și servicii legate de spațiu.
Scopul meu aici nu este de a oferi un fundal cuprinzător în ceea ce privește spațiul, explorarea spațiului sau observarea pământului, ci mai degrabă o prezentare generală a stării actuale a politicii spațiale a UE și a programelor sale spațiale, contribuind, astfel, la cunoașterea generală a beneficiilor, oportunitățiilor sau, de asemenea, posibilelor pericole sau probleme.
Viața fără sateliți?
Deconectarea tuturor sateliților care orbitează Pământul pentru o zi cu siguranță nu ar trece neobservat. Multe dintre serviciile și operațiunile pe care le considerăm a fi ceva de nelipsit în viața noastră de zi cu zi sunt permise de tehnologiile spațiale, date și servicii. Datele spațiale sunt utilizate în multe domenii, cum ar fi serviciile de urgență, aviație, agricultură, energia, transporturi, protecția mediului, servicii bancare și asigurare. Practic, folosim tehnologii prin satelit, la fel și aplicații prin intermediul spațiului în fiecare zi: când ne uităm la TV prin satelit, când verificăm prognozele meteo, utilizați la internet în zone îndepărtate, utilizăm poziționarea și sisteme de navigație pe telefoane mobile și în mașini, retragem bani de la bancomate sau efectuăm apeluri interurbane și de peste mări. Mai mult, sateliții furnizează, de asemenea, informații imediate în caz de dezastre naturale precum cutremure, incendii forestiere sau inundații, permițând o mai bună coordonare între echipele de urgență și salvare.
Programele spațiale ale UE
Dintr-un punct de vedere de stânga, este cu siguranță rezonabil să spunem că serviciile spațiale, datele și aplicațiile ar trebui utilizate pe deplin pentru a susține numeroasele politici UE și priorități politice cheie acolo unde sunt justificate pentru a aborda unele dintre cele mai presante provocări sociale, ecologice și umanitare de astăzi. De ce este importantă implementarea cu succes a programului spațial al UE în întâmpinarea provocărilor societale cheie devine clar atunci când ne uităm la conținutul specific al programelor:
Copernicus
- Programue UE de observare a Pământului, promovat și ca ,,Ochiul pe Pământ’’ al Europei. Copernicus oferă șase servicii de informații bazate pe Earth Observation (EO) din satelit și date in situ (non spațiale): teren, monitorizarea atmosferei, schimbări climatice, gestionarea situațiilor de urgență și de securitate. Numărul de utilizatori Copernicus este în continuă creștere, cu aproximativ 150.000 de utilizatori în mai 2018.
- Copernicus salvează vieți pe mare observând nave nesigure și salvând oameni, de asemenea, ajută la monitorizarea deversărilor de petrol, îmbunătățește prognozele mediu permite răspunsul la dezastrele naturale, permite observarea efectelor schimbărilor climatice și le permite permite fermierilor să își gestioneze mai bine culturile. După cum a raportat Comisia Europeană (CE), hărțile Copernicus au fost folosite de echipajele de salvare în timpul incendiilor de tufiș din Australia perioadei 2019-2020, incendiilor forestiere din 2017 din Italia, Spania și Portugalia și a cutremurelor din Mexic și a ajutat țările afectate de uraganele Harvey, Irma și Maria, precum și de inundațiile din Germania și Irlanda, de exemplu. Serviciile adiționale Copernicus vor fi implementate în perioada 2021-2027, cum ar fi noi capacități de observare pentru CO2 și monitorizarea altor gaze cu efect de seră, monitorizarea utilizării terenurilor în sprijinul agriculturii, observarea regiunilor polare, dar și satisfacerea nevoilor de securitate precum frontiera și supravegherea maritimă etc, sau necesitatea acțiunilor externe ale UE.
- Programul este coordonat și gestionat de CE. Este implementat în parteneriat cu statele membre UE, cu ESA, European Organization for the Exploitation of Meteorological Satellites (EUMETSAT), Centrul European pentru Prognozele Meteo de Rază Medie (ECMWF), agențiile UE și Mercator Océan.
Galileo
- Galileo este un EGNSS sub control civil și datele sale pot fi utilizate pentru o gamă largă de aplicații. O constelațe de 24 de sateliți și 6 sateliți de rezervă este așteaptă să fie finalizată în 2020. Galileo a fost operațional din decembrie 2016, când a început să ofere servicii inițiale: Open Service, Serviciul Reglementat Public (PRS) și Search and Rescue Service (SAR). Odată ce instalația este comletă, High Accuracy Service și Commercial Authentication Service vor fi disponibile.
- Este autonom, dar și interoperabil cu alte GNSS, de exemplu GPS. Cu o precizie mai mică de 1 metru pentru uz general și o precizie înaltă, cu un semnal criptat de 20 de centimetri, care o depășește alte GNSS, oferind astfel utilizatorilor niveluri mai ridicate de servicii performante. Galileo oferă o poziționaer mai precisă și mai fiabilă și informații de sincronizare pentru mașini, căi ferate și alte sectoare. A redus timpul necesar detectării unei persoane echipate cu o baliză de pericol la mai puțin de 10 minute într-o varietate de locații, inclusiv pe mare, în munți sau deșert și în zonele urbane.
- Galileo este rezultatul cooperării dintre CE, GNSS european și ESA în deplină colaborare cu statele membre UE.
EGNOS (European Geostationary Navigation Overlay Service)
- EGNOS este sistemul regional de navigație prin satelit al UE care oferă servicii de navigație ,,siguranța vieții’’ către aviație, maritim și terestru utilizatorilor din cea mai mare parte a Europei. Toate serviciile furnizate de EGNOS au fost pe deplin operaționale din 2011 (servicii inițiale disponibile din 2009) și sunt utilizate deja la 350 de aeroporturi și heliporturi, ajutând la aterizarea în condiții meteorlogice dificile, evitând astfel întârzierile și redirecționarea. Numărul de utilizatori EGNOS este în continuă creștere.
- EGNOS a fost dezvoltat prin cooperarea dintre ESA, CE și Eurocontrol, Organizația Europeană pentru Siguranța Navigării Aeriene (European Organization for the Safety of Air Navigation).
GovSatcom și SSA – noi inițiative de securitate ale UE
- GovSatcom (Comunicații prin satelit guvernamentale) are ca ,,obiectiv să asigure servicii civile și militare sigure și rentabile de comunicare prin satelit pentru autoritățile publice din UE și din statele membre care gestionează misiuni și operațiuni critice de securitate. Este dezvoltat printr-o strânsă cooperare între statele membre, CE și ESA și susținută de EDA (Agenția Europeană de Apărare).’
- Obiectivul SSA (Space Situation Awareness) ,,să dezvolte în continuare supravegherea spațiului și să urmărească obiectele spațiale pentru a evita coliziunile și a procura activități complementare pentru abordarea altor pericole spațiale (vremea în spațiu, asteroizi).’’
Beneficii și percepție publică
Din cele spuse mai sus ar trebui să fie clar că promovarea utilizării soluțiilor spațiale și găsirea sinergiilor între spațiul UE și alteprograme și politicile, ori de câte ori sunt justificate, este esențial pentru a culege toate beneficiile pe care Copernicus, Galileo și EGNOS le pot oferi în atingerea obiectivelor lor.
În 2012, European Space Policy Institute (ESPI) a publicat un raport carea evidențiat, printre altele, diferitele moduri GNSS ale UE pot contribui la îndeplinirea obiectivelor diferitelor politici ale UE în ceea ce privește mediul, transportul, dezvoltarea regională, agricultura, pescuit, energie, industrie, cercetare precum și dezvoltare, precum și a sa Common Foreign and Security Policy ( adică politicile ,,externe’’ ale UE). Raportul oferă nu numai o bună prezentare generală a acestor eforturi, ci și informații care rămân relevante astăzi, care pot fi înțelese fără expertiză în domeniul spațial. A fost prezentat și recunoscut de numeroase comitete ale Parlamentului European (PE), precum și utilizate de CE în cadrul efortului acesteia de a sensibiliza factorii de decizie cu privire la aceste probleme complexe, specific și foarte tehnice. A venit într-un moment în care se luau deciziile importante cu privire la viitorul programelor spațiale ale UE, inclusiv sustenabilitatea resurselor financiare.
Practica arată că îmbinarea programului spațial cu al altor programe UE stimulează dezvoltarea aplicațiilor bazate pe domeniul spațial și aduce chiar mai multă valoare adăugată și beneficii. Din aprilie 2018, EGNOS și Galileo au fost integrate în fiecare model nou de mașină vândut în Europa, sprijinind modelul de răspuns de urgent eCall. Din 2019, acestea au fost integrate în tahografele digitale ale camioanelor pentru a asigura respectarea legală de către companiei a timpilor de conducere și pentru îmbunătățirea siguranței rutiere. Agricultura poate servi drept un exemplu de primă importanță de sector care beneficiază puternic de sinergii între EGNOS și Copernicus, deoarece aproape 80% dintre fermieri profit de beneficiile acestei sinergii pentru agricultura de precizie, previziunea recoltei și a randamentului. În conformitate cu GNSS Market Report, ,,În contextul orașelor inteligente, utilizarea în comun a EGNSS și Copernicus permit autorităților să abordeze probleme sociale. Un exemplu legat de orașele inteligente este evaluarea creșterii urbane. EO (Earth Observation, Observarea Pământului, nota trad.) este folosit pentru a hărți urbane actualizate, care permit identificarea stării actuale a zonelor verzi și a infrastructurii deopotrivă. Aceste informații sunt esențiale pentru planificarea urbană la nivel de oraș, unde GNSS este utilizat pe scară largă pentru a sprijini proiectele de construcții.’’ Mai important, programele spațiale ale UE joacă un rol important în realizarea obiectivelor globale prin contribuția pozitivă la Sustainable Development Goals (obiective de dezvoltare durabilă, notă trad.) stabilite de Națiunile Unite în cadrul agendei pentru dezvoltare sustenabilă (Agenda for Sustainable Development) pentru 2030, contribuind astfel la abordarea unora dintre cele mai arzătoare provocări globale.
În afară de a oferi factorilor de decizie informații exacte care să le permit să ia decizii în cunoștință de cauză, creșterea gradului de conștientizare generală a publicului în privința atmosferei spațiale joacă un rol important. Dacă publicul general nu înțelege impactul și beneficiile investițiilor vaste effectuate la nivelul UE, urmărirea aceste proiecte ambițioase de infrastructură la scară largă cu greu ar putea fi o realitate. În consecință, CE a efectuat în trecut multe anchete concentrate asupra percepției publice a activităților spațiale. Mai recent, în 2018, ESA a prezentat rezultatele studiului online ,,Cum percep europenii problemele legate de atmosfera spațială’’ realizat de Harris Interactive:
Aveți o părere pozitivă sau negative asupra activităților spațiale?
9 din 10 europeni spun că au o părere pozitivă asupra activităților spațiale în general, dintre care o tremie (33%) susțin că au o ,,părere foarte pozitivă’’. […]
În opinia d-voastră, cât de importante sunt fiecare dintre următoarele amenințări?
Aproape toți europenii identifică furtul de date digitale drept o amenințare substanțială, dar aproximativ 3 din 4 persoane consideră că amenințările legate de activitățile spațiale sunt importante: resturi, asteroizi și explozii solare. […]
După părearea dvs., cât de important este ca țările europene să-și pună în comun resursele pentru activități spațiale?
9 din 10 europeni consideră că este important ca resursele de pe continent să fie investite în activități spațiale, dintre care 49% consideră că acest lucru este ,,foarte important.’’ […]
În opinia voastră, în medie cât contribuie fiecare cetățean din țara dvs. pe an (prin impozite) la finanțarea activităților spațiale?
Europenii supraestimează considerabil povara activităților spațiale asupra finanțelor publice: în medie, ei estimează că costul anual este de 245 euro pe cetățean în țara lor; doar 33% dintre europeni dau o estimare bună (mai puțin de 20 de euro).
Întrucât atitudinea cetățenilor UE față de activitățile legate de sistemul spațial este destul de pozitivă și aceste activități costă mult mai puțin decât cred ei, este, evident, loc pentru extinderea programelor – dar întrebarea este în ce direcție: pentru programe civile cu o utilitate civilă, sau pentru mai multă militarizare și soluții motivate de capital? Deși CE, ESA GSA (viitoarea agenție a UE pentru programul spațial), precum și alți actori spațiali atât din UE, cât și din nivelurile naționale au crescut nivelul comunicării lor cu cetățenii europeni de-a lungul timpului, încă mai trebuie făcut mult în această privință pentru a împuternici publicul să ia decizii în cunoștiință de cauză cu privire la aceste programe.
Dimensiunea internațională
Așa cum a declarat Elżbieta Bieńkowska la cea de-al 11-a Conferință UE pentru politici spațiale din Bruxelles în ianuarie 2019, ,,Europa are acum atât cele mai bune sisteme de observare a Pământului și navigație globală din lume. Asta, împreună cu alte succese majore în domeniul spațial și o industrie spațială de clasă mondială, face din Europa a doua putere spațială.’’ Cu toate acestea, mai multe GNSS-uri globale sau regionale competitive sunt construite în întreaga lume: următoarea generație de constelații globale precum GPS-ul SUA, GLONASS rusesc și BeiDou chinezesc, constelațiile regionale precum QZSS din Japonia, IRNSS din India și componenta regională a BeiDou, sau Sistem de de Augmentare prin Satelit (Satellite-Based Augmentation Systems – SBAS) precum WAAS din Statele Unite, SDCM din Rusia, EGNOS din Europa, GAGAN din India, MSAS din Japonia și SNAS din China. Utilizatorii pot beneficia de acces la poziționare, navigare și semnale de sincronizare de la peste 140 de sateliți (Galileo 30, GLONASS 27, BeiDou 46, GPS 33 și câteva constelații suplimentare) de îndată ce toate aceste sisteme sunt pe deplin operaționale.
Din punct de vedere economic, Statele Unite continuă să conducă piața globală GNSS. Cu toate acestea, Europa reduce distanța. La nivel regional, trei țări asiatice, anume China, Japonia și Coreea de Sud reprezintă împreună cea mai mare zonă generatoare de venituri, deoarece ele reprezintă până la 35% din totalul veniturilor din industrie.
Odată cu progresul rapid al dezvoltării tehnologice – de exemplu, miniaturizare, digitalizare, realitate virtuală și inteligență artificială – sectorul spațial a suportat transformări și spațiul a devenit mai accesibil ca niciodată. Nu mai este strict domeniul exploratorilor spațiali tradiționali și al superputerilor Rusia și SUA; locul de joacă s-a deschis pentru țările europene care își pun în aplicare propriile activități spațiale prin intermediul guvernelor naționale, EGNSS sau prin intermediul implicării acestora în ESA. Putem observa o dezvoltare rapidă și vizibilă în direcția privatizării și comercializării spațiului, traficul spațial devenind din ce în ce mai dens. Prin urmare, spațiul devnine un mediu din ce în ce mai contestat și supus competiției. Această dezvoltare este facilitată de costurile reduse pentru dezvoltarea și lansarea sateliților, care devin astfel accesibili și pentru întreprinderile mijlocii, ca să nu mai vorbim de corporații gigantice.
Stânga și politica spațială
Stânga ar trebui să păstreze o minte deschisă cu privire la explorarea și dezvoltarea spațiului, evaluand aspectele positive și negative alături de potențialele pericole și acționând în consecință. Din păcate, îngrijorările cu privire la ,,utilizarea dublă’’ a EGNSS au fost atât de mari din partea GUE/NGL încât majoritatea membrilor săi nu au susținut sau chiar s-au opus programelor spațiale UE în ciuda beneficiilor lor generale. În octombrie și noiembrie 2019 am efectuat o mică anchetă întrebând unii experți de stânga și intelectuali care se ocupă de o varietate de probleme, cum ar fi protecția mediului, tranziția sau economia circulară, ce anume știu despre programele spațiale ale UE și beneficiile acestora pentru domeniile lor de interes. Perspectiva dualistă dominantă nu este rezonabilă în fața a ceva așa de complex ca EGNSS. În plus, miopia esențială a acestei abordări este evidentă, deoarece a interzice orice tehnologie care ar putea avea o ,,,,dublă utilizare’’ ar însemna să revenim la Evul Mediu. Și această prejudecată, neglijare sau lipsa dorinței de-a învăța mai mult și de-a învăța compromisul dăunează, în cele din urmă, stângii prin limitarea capacității sale de implementarea soluțiilor oferite de EGNSS cu scopul de-a realiza viziuni de stânga. Acest lucru este valabil și pentru viitoarele dezbateri ale UE cu privire la o nouă Politică Industrială (Industrial Policy) a UE ca dezbatere pentru Green New Deal (Pactul Verde European), dezbatere la care stânga a contribuit cu propuneri alternative, dar fără a atinge măcar soluții privind spațiul cosmic. Acest lucru ar fi cut atât mai important în contextul viitoarei Conferințe privind Viitorul Europei (Conference on the Future of Europe), care urmează să fie lansată de Ziua Europei, pe 9 mai 2020 și se desfășoară vreme de doi ani.
Dar, mai degrabă decât să insist asupra neajunsurilor stângii, aș sublinia că există diverse posibilități de a acționa atunci când vine vorba EGNSS, în special în următoarele domenii:
Know-how
- construirea cunoștințelor, stabilirea capacităților de consultanță în spațiu; examinarea economiei politice a industriei spațiale și lanțul valoric al acesteia;
- evaluarea valorii adăugate posibile a soluțiilor spațiale pentru politicile de stânga; urmărirea îndeaproape a evoluțiilor pe termen lung din acest domeniu.
Beneficii
- pledarea pentru limitarea programelor spațiale ale UE la programe civile în slujba păcii și a cetățenilor UE, acordând prioritate soluțiilor bazate pe bunuri comune, și nu nevoilor sau așteptărilor capitaliștilor și preocupărie lor legate de profit;
- susținerea căutării de beneficii socio-economice, promovarea de soluții din diferite sectoare pentru diferite obiective ale UE;
- susținerea cercetării, dezvoltării și a inovațiilor europene în acest domeniu precum și a investițiilor în educație și formare, menținând această capacitate în interiorul UE și prevenind exodul de creiere.
Securitate
- denunțarea oricărei militarizări a spațiului, insistând asupra utilizării sale pașnice, sensibilizarea publicului și consolidarea mișcării de pace;
- oprirea finanțării investițiilor militare prin intermediul creșterii cheltuielilor militare ale statelor membre;
- dedicarea mai multor eforturi și finanțarea pentru protejarea infrastructurii sateliților spațiali în fața unor amenințări crescânde, cum ar fi resturi spațiale, amenințări cibernetice sau potențialul impact dăunător al vremii spațiale.
cadrul legal
- Asigurarea respectării legislației internaționale spațiale actuale sub auspiciile ONU pentru a preveni orice comportament rău intenționat în spațiu. Spațiul nu trebuie folosit niciodată pentru agresiune militară. Un drept internațional al spațiului cosmic puternic, cât mai larg posibil și obligatoriu trebuie ratificat pentru a asigura pacea mondială. Mai trebuie încă multe de făcut, deoarece deși ONU sprijină utilizarea pașnică a spațiului, nu a ajuns încă la un acord asupra utilizării sale exclusive în scopuri pașnice.
- Stânga ar trebui să pledeze pentru ca CE/UE să joace un rol de lider în urmărirea revizuirii Cadrului juridic internațional pentru spațiul cosmic (International Legal Framework for Outer Space), deja vechi și nepotrivit, în vederea protejării utilizării pe termen lung a spațiului cosmic în scopuri pașnice și pentru îmbunătățirea siguranței, securității și durabilității activităților spațiale prin reflectarea asupra dezvoltării tehnologice (de exemplu, inteligență artificială, comunicare cuantică, robotică) și asupra nevoilor actuale și viitoare. Aceste obiective trebuie să fie susținute de un cadru legislativ adecvat care să abordeze big data și securitatea cibernetică.
Luând toate lucrurile în considerare, EGNOS, Galileo și Copernicus s-au dovedit a fi programele emblematice ale UE, prezentând beneficiile integrării în UE. În vreme ce, în alte cazuri, euroscepticii se pot îndoi de necesitatea sau de utilitatea Uniunii Europene, aici este clar că astfel de proiecte de infrastructură la scară largă cu bugete naționale limitate. Iar beneficiile sunt resimțite dincolo de granițele Europei. Educația, sensibilizarea publicului, sprijin constant dar și critic pentru programele spațiale ale UE aparținând factorilor politici și de decizie din UE precum și la nivel național sunt necesaresunt necesare pentru ca UE să urmărească și să mențină un program spațial pașnic și în beneficiul întregii societăți.
Acest text face partie din Anuarul 2020 al fundaţiei Transform!Europe.
Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Devino unul dintre ei! Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Avem nevoie de tine! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!
