Comunicat de presă al mişcării locative Căşi Sociale ACUM!
Odată cu adoptarea SIDU 2021-2030 de către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, am dat și noi startul campaniei noastre din anul 2022 pentru creșterea fondului de locuințe sociale. Legăm cele două momente importante în viața orașului Cluj, pentru că SIDU 2021-2030 integrează în strategia de dezvoltare și capitolul pe locuire. Printre altele, în cadrul campaniei noastre vom monitoriza cum va crea primăria Cluj 300 de locuințe sociale până în 2024, sau 100 de locuințe în anul 2022.
Mesajul nostru către Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca constă pe de o parte dintr-o apreciere, și pe de altă parte din câteva întrebări, unele dintre ele legate și de propuneri. Precum am accentuat în poziția Căși sociale ACUM! cu privire la SIDU 2021-2030, formulată și depusă la primărie în noiembrie 2021 în cadrul dezbaterii/ consultării publice pe această temă, și precum am spus și în ședința de consiliu local de ieri, 18 ianuarie, apreciem că autoritățile au recunoscut responsabilitatea lor politică față de două chestiuni majore analizate în raportul Băncii Mondiale din anul trecut:
- Faptul că 72% dintre clujeni consideră că în orașul lor nu pot găsi o locuință bună la un preț rezonabil. Ceea ce înseamnă și că stocul de locuințe sociale este departe de a fi suficient față de nevoile din Cluj-Napoca.
- Faptul că în oraș există cinci zone urbane marginalizate, iar locuirea precară și nesigură din aceste zone necesită intervenții ce integrează măsurile locative cu cele sociale. Legate de ZUMuri, în SIDU 2030 se afirmă acest imperativ: până la 2030 să nu mai existe nicio comunitate marginalizată.
Este important că, măcar acum, printre altele și de pe urma insistențelor activismului nostru pentru dreptate locativă din ultimii 10 ani, se recunoaște că fără a se rezolva criza locuirii din punctul de vedere al locuitorilor cu venituri mici care nu își pot permite costurile mari ale locuirii în oraș, nu se poate vorbi nici de o calitate a vieții ridicată, și nici de competitivitatea dorită a orașului în comparație cu alte localități din România sau alte orașe europene. Reamintim că în perioada 2015-2019, administrația locală nu a realizat nicio locuință socială.
Din documentul SIDU 2030 noi am urmărit analiza făcută despre Locuirea socială în Cluj-Napoca (capitolul 6.10.4.2), precum și despre Comunități marginalizate (capitolul 6.10.2), la ambele capitole regăsind multe din rezultatele studiilor noastre anterioare. Mai departe, am urmărit cum se definește Obiectivul nr. 4 (în capitolul 10), intitulat „Nicio persoană lăsată în urmă”, și în mod particular defalcarea acestui obiectiv pe problemele locuirii. La ședința de consiliu local din 18.01.2022 am detaliat aspecte observate în Capitolul 11, mai precis la Prioritatea de investiții 4.4.: Implementarea unei politici integrate a locuirii la nivelul municipiului și a zonei metropolitane (SIDU 2030, p. 1144). În tabelul cu măsuri, proiecte și bugete de la acea pagină am observat că s-au făcut două distincții: pe de o parte între locuințele sociale în orașul Cluj și cele din comunele Zonei Metropolitane Cluj; și pe de altă parte între locuințele sociale dedicate reducerii sărăciei/ marginalizării sociale și locuințele sociale în general.
Față de aceste distincții și măsurile de investiții definite, la ședință am formulat următoarele întrebări concrete la care pe loc nu am primit răspunsuri concrete. De aceea le lansăm acum în public, și în zilele ce vin le depunem la primărie, precum și la consilierii locali din toate partidele, așteptarea noastră fiind că decidenții locali vor reacționa cât mai repede posibil la ele.
(1) Cine și când va elabora planul de măsuri în vederea realizării obiectivului ca până în 2030 să nu mai existe zone urbane marginalizate (Pata Rât, Traian, Stephenson, Meșterul Manole. Byron), și cine (ce structuri instituționale) sunt responsabile de implementarea acestuia?
(2) Cine și când va elabora planul de măsuri în vederea realizării obiectivului privind creșterea fondului de locuințe sociale pentru locuitorii orașului care sunt eligibili la locuințe sociale conform legii locuinței, și cine (ce structuri instituționale) sunt responsabile de implementarea acestuia?
(3) Este nevoie ca ambele planuri să aibă planuri defalcate pe ani pe perioada 2021-2030, atât în ceea ce privește indicatorii, cât și în ceea ce privește bugetul alocat. Astfel de planuri nu sunt incluse în SIDU 2030. Când se vor elabora ele, lăsând deoparte faptul că deja suntem în 2022? Sau: dacă astfel de planuri deja sunt elaborate, ele trebuie să fie făcute publice cât mai repede, și pentru ca locuitorii orașului să le poată urmări.
(4) Cum se va realiza integrarea planului de măsuri (1) în planul de măsuri (2), respectiv cum și unde se vor construi locuințele sociale și cum se vor repartiza pentru a atinge indicatorii ambelor planuri? Direcția bună ar fi aceea de realizare a unor blocuri de locuințe sociale în diversele cartiere ale orașului, unde să se repartizeze locuințe atât persoanelor marginalizate, cât și persoanelor eligibile din alte categorii sociale, astfel încât anual și pe toată perioada să se realizeze indicatorii propuși în vederea atingerii obiectivului ca până în 2030 zonele urbane marginalizate din oraș să nu mai existe.
(5) De ce nu sunt prevăzute ca resurse financiare ale măsurilor propuse, bugetul de stat și bugetul PNNR pentru creșterea fondului de locuințe sociale în Cluj-Napoca (ele fiind menționate doar în cazul locuințelor sociale ce se planifică a se realiza în comunele ZMC)?
(6) Chiar dacă se va modifica legislația privind zonele metropolitane și, eventual, ZMC va avea atribuții administrative față de întreaga populație cu domiciliul din zonă, trebuie să se clarifice cine va avea acces la locuințele sociale, locuințele ANL și locuințele pentru tinerii specialiști din educație și sănătate care vor fi realizate în municipiul Cluj-Napoca, precum și cele realizate în comunele din ZMC.
(7) Dacă ținta de atins până în 2030 este de 1500 de noi locuințe sociale, iar până 2024 de 300 de noi locuințe sociale, s-ar impune ca în 2022 să se realizeze cel puțin 100 de locuințe sociale în Cluj-Napoca. Se prevăd costurile acestora în bugetul local pe 2022?
Susținem că este nevoie ca locuitorii Clujului, în mod particular cei care au nevoie de locuință socială, respectiv potențialii și actualii solicitanți de locuințe sociale, să fie informați corect despre toate planurile de mai sus. Unii dintre cei din urmă așteaptă să li se repartizeze o locuință socială de 20 de ani. Autoritatea publică locală trebuie să acționeze chiar ACUM din 2022. Criza epidemiologică, criza energiei, criza economică caracterizată prin inflație majoră fac ca inegalitățile de venit, sociale și locative între oameni să continue să crească, împreună cu numărul celor care trăiesc în sărăcie chiar dacă au venituri. Cei 72% din populația orașului care știu că în Cluj-Napoca nu se poate găsi o locuință bună la un preț rezonabil, au mare dreptate. Locuințele sociale sunt în măsură să soluționeze problemele locative ale celor mulți.
Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!
Baricada România dezvoltă un canal din Telegram cu conţinut inedit, axat pe luptele muncitoreşti din România şi din lume. Baricada România mai poate fi urmărită pe Twitter: şi are mai multe video interviuri pe canalul său din YouTube. Vă puteţi şi abona pentru newsletter-ul Baricadei România!
