Zuzana Čaputová a obţinut o victorie comfortabilă în primul tur al alegerilor pentru preşedinţia Slovaciei, dar tematica dezbaterilor sociale şi politice din ţară fac dificilă prognoza cu privire la preferinţele alegătorilor de dreapta
Cu apropierea alegerilor pentru parlamentul european se întăreşte îngrijorarea că dreapta extremă crește ca forță politică. În acest context, merită să aruncăm o privire la ceea ce se întâmplă în ţara central europeană, Slovacia. În primul tur al alegerilor prezidențiale, care a avut loc în această sâmbătă, Zuzana Čaputová, din partidul neparlamentar Slovacia Progresistă, a obţinut 40,57% din voturi, în timp ce candidatul SMER – Democraţie Socială (SMER-SD) Maroš Šefčovič, actualul comisar european pentru energie, a avut un modest 18,66%.
Rezultate bune au obţinut şi candidatul independent Štefan Harabin – 14,34% şi Marian Kotleba din „Partidul Popular – Slovacia Noastră” – 10,39%, aceştia fiind reprezentanţii tipici ai dreaptei extreme. Distribuţia acestor 25 de procente va fi decisivă pentru rezultatele din turul al doilea, tur ce va avea loc pe 30 martie. Deocamdată, preşedintele actual, Andrej Kiska, şi-a exprimat susţinerea pentru Čaputová.
Ce se află în spatele acestor cifre abstracte?
Partidul politic SMER-SD, care de ani de zile este partidul ce conduce Slovacia, i-a fost afectat grav imaginea după uciderea, la începutul anului 2018, a jurnalistului de investigaţie Ján Kuciak şi a partenerei acestuia, Martina Kušnierová. Eliminarea acestora a provocat o serie de proteste, care au dus în cele din urmă la demisia premierului de atunci şi a liderului SMER-SD, Robert Fico. Mai târziu nemulţumirea socială s-a coagulat într-o mişcare socială, devenită vestită sub denumirea de Za Slušné Slovensko (Pentru o Slovacie decentă).
Efectele protestelor nu s-au limitat la demisia lui Fico. Acestea au o importanţă chiar mai mare şi pentru că au reuşit să influenţeze dezbaterea politică, aceasta structurându-se tot mai mult în jurul luptei cu „mafia coruptă ce a ocupat statul”. Reprezentanţii mişcării de protest insistă că această luptă trebuie să fie dusă cu instrumentele unei puteri judiciare solide şi independente.
Čaputová însaşi este un jurist de succes. În programul său electoral ea pune pe primul loc un sistem de justiţie drept. Din acest punct de vedere, Šefčovič nu este bine plasat pentru turul al doilea de scrutin. Situaţia a devenit critică pentru cei de la putere şi datorită faptului că la o lună înainte de alegerile prezidenţiale, Fico a intrat din nou în centrul atenţiei publice, parlamentul fiind cât pe ce în a numi noi membri pentru Curtea Constituţională. Numirile potenţiale au provocat un conflict deschis între Fico, partenerii de coaliţie ai partidului din care face parte, SMER-SD – Partidul Naţional Slovac, partidul minorităii ungare „Most–Híd” (Pod) şi preşedintele Kiska. Preşedintele a declarat categoric că nu va susţine candidatura lui Fico, chiar dacă propunerea de candidatură va veni din partea parlamentului. După ceva lupte interne, votul a fost amânat pentru perioada de după alegerile prezidenţiale. Există suspiciuni că Fico aşteaptă să vadă dacă candidatul SMER-SD va câşitga aceste alegeri prin intremediul cărora el îşi va păstra poziţia de preşedinte al Curţii Constituţionale. Însă aceste suspiciuni influenţează negativ sprijinul popular pentru Šefčovič.
Corupţie şi taxe
În contextul dezbaterilor electorale, retorica anticorupţie începe să fie folosită ca o critică asupra sistemului fiscal din Slovacia, unul reformat de SMER-SD în spiritul liniei social-democrate a partidului. Reforma a eliminat cota unică de impozitare, a readus impozitarea progresivă şi a introdus o cotă specială a TVA-ului pentru produsele necesare traiului zilnic. Efectul reformelor a fost mai mult decât pozitiv. Conform coeficientului Gini, Slovacia este acum una din ţările cu cele mai reduse niveluri de inegalitate din UE. În programul său, Šefčovič subliniază că între reuşitele guvernului actual se află inclusiv creşterea salariului minim la 530 de euro, creşterea salariilor angajaţilor din sectorul de stat cu 20%, creştere ce a avut loc la începutul anului 2019, prânzurile grătuite pentru gradiniţe şi şcoli, plus transportul grătuit pentru copii, elevi, studenţi şi pensionari.
În ciuda efectelor pozitive ale programului social SMER-SD, într-una din dezbaterile electorale, candidatul care a ocupat locul trei în primul tur, Harabin, a declarat că impozitele ridicate îi împovărează pe „cetăţenii slovaci de rând”, pentru că prin ele „statul, care este acum acaparat de mafie, ne fură”. Este o teză populară, una perorată nu doar de Harabin. Însă ea demonstrează cum anticorupţia ar putea fi amestecată într-un mod periculos cu sistemul fiscal, putând să fie folosită ca argument în beneficiul capitalului, care, desigur, va fi mulţumit să se revină la cota unică de impozitare, chiar dacă în acest mod inegalităţile sociale ar creşte din nou.
Čaputová nu afirmă nimic cu privire la sistemul fiscal şi nu se poate nicicum spune că ea este împotriva orientării sociale a politicii din Slovacia. Însă ea este o figură politică care câştigă cel mai mult din expertiza sa juridică şi din lupta împotriva corupţiei. În acest sens, Čaputová creşte electoral în primul pentru că este recunoscută ca opozantă a lui Fico, reprezentat în această competiţie electorală de Šefčovič. Astfel, votul antisistem reuşeşte să-şi găsească drum către inima alegătorilor mai mult decât conservatorismul cultural ce vine la pachet cu politicile sociale ale lui SMER-SD.
Griji pentru „familia creştină”
Criza demografică pare să fie şi ea o temă centrală în campania electorală. Ea include şi probleme precum îmbătrânirea populaţiei, fertilitatea redusă şi emigraţia ridicată. În programul său, Čaputová insistă că este necesar să fie asigurate servicii sociale mai bune pentru pensionari, iar asta înseamnă predominant îngrijire la domiciliu şi mai puţin cazare în instituţii specializate. O problemă foarte mare este migraţia lucrătorilor din domeniul medical, cei care ar trebuie să acorde aceste îngrijiri la domiciliu. Atât Čaputová, cât şi Šefčovič admit că emigrarea îi include mai ales pe „slovacii tineri”, consideraţi „bine educaţi, cu familii şi copii” – iată de ce ei sunt şi doriţi să rămână acasă, în Slovacia.
Exista iată un consens, considerându-se necesar ca aceşti slovaci să se întoarcă în „patria mumă”, Slovacia. Cu privire la fertilitate, Šefčovič insistă că trebuie aplicată o politică de susţinere a familiei lărgite, în aşa fel încât „femeile să fie stimulate de stat să dea naştere la copii şi să devină mame”. În acest punct se vede conservatorismul caracteristic partidului SMER-SD, unul care-şi bazează retorica pe figura familiei catolice slovace de rând. Aici este şi confruntarea centrală între cei doi candidaţi.
Pe de o parte, Šefčovič glorifică valorile familiei creştine tradiţionale. Clipul lui electoral recreează o scenă în care soţia lui prăjește micii preferaţi de soţ pentru prânzul de duminică, prânz ce are loc după mesa catolică de dimineaţă, la masă venind, cu un ştrudel gătit acasă, şi soacra. Pe de altă parte, Čaputová, care este o femeie de succes, divorţată şi cu doi copii, trăieşte (necăsătorită) cu partenerul ei actual şi susţine într-un mod deschis convieţuirea şi posibilitatea pentru cuplurile gay de a adopta copii.
În acest context, nu trebuie să ne surprindă că lupta împotriva ideologiei „gender” se duce şi în Slovacia. Însă dezbaterea se focusează predominant asupra creşterii şi adopţiei copiilor de către cuplurile gay, valori „promovate de ideologia gender”. Convenţia Consiliului Europei pentru prevenire şi lupta împotriva violenţei de gen şi a violenţei domestice încă nu este supusă la vot în parlamentul slovac, aşa că discuţiile serioase vor urma în viitorul apropiat. Şi Čaputová şi Šefčovič declară susţinere pentru ratificarea convenţiei, dar argumentele lor sunt bazate pe unele raționamente islamofobe, cum că o asemenea legislaţie este propusă în special urmare a violenţei asupra femeilor de către ”arabii”, arabi care vin în Europa şi „ne violează femeile noastre”.
Astfel de afirmaţii despre „arabi” nu sunt o surpriză. Se ştie că Slovacia face parte din Grupul de la Vişegrad, care se opune distribuţiei de cote pentru migranţi, categoric consideraţi a fi „fundamentalişti islamici”. Din acest punct de vedere, UE este considerată o instituţie care se opune intereselor naţionale ale Slovaciei, statele trebuind să aibă dreptul în a lua decizii suverane. Este altă întrebare cât de îndreptățite sunt astfel de teme politice fiindcă anul trecut Slovacia a primit un număr infim de refugiaţi, doar 155 de oameni, în 2017 cifra fiind de 150. Procentul e rizibil, de doar 0,01% din totalul emigranţilor din UE (ca o comparaţie, în Bulgaria cifrele pentru ambii ani sau fost de 2.465 şi respectiv 3.470).
În altă ordine de idei, de la sfârşitul anului 2018 se observă o tensiune interesantă, legată de rezoluţia Europarlamentului pentru sancţiuni împotriva Ungariei, între poziţiile ţărilor din Grupul de la Vişegrad. Spre deosebire de Cehia şi Polonia, Slovacia încă nu s-a pronunţat oficial vizavi de rezoluţie. Tăcerea poate fi înţelesă în contextul alegerilor europene ce urmează. La nivel internaţional, SMER-SD joacă strategic având în vedere calitatea sa de membru în Partidul Socialiştilor Europeni. Deocamdată liderii slovaci nu pot fi plasaţi sub umbrela etichetei de „apăratori ai interesului naţional” împreună cu ceilalte ţări din „grupul celor patru”, ale căror partide conducătoare aparţin unor familii europene diferite. În planul politicii interne şi în contextul alegerilor prezidenţiale, Šefčovič ţine serios la linia anti-imigrantă a lui SMER-SD. Această retorică se va întări şi mai mult, având în vedere rezultatele din primul tur de scrutin.
În ciuda maniei islamofobe din ţară, cu desene în spaţiul public ce indică valuri de islamişti pe malul dunărean al Bratislavei, totuşi, Čaputová insistă să se facă diferenţa între islam şi fundamentalismul islamic. Ea crede că extremismul care se observă în ghetourile din Europa de Vest este generat din cauza discriminării ce persistă în aceste societăţi. În opinia lui Čaputová, trebuie să se gândească un model de activitate umanitară în zonele de război şi să se arate o atenţie sporită la faptul că migraţia este tot mai mult legată de schimbările climatice. Acest accent pe migraţia climatică nu este întâmplator – o altă linie din programul politic al lui Čaputová se referă la politica de apărare a mediului şi la ecologie, în acest fel ea câştigându-şi faima unei adevărate „Erin Brockovich din Slovacia”.
Conform sondajului agenţiei Focus, înainte de turul al doilea de scrutin, Čaputová este în faţa lui Šefčovič, 64,4% versus 35,6%. Însă victoria ei va fi conturată mai ales dacă alegătorii lui Harabin şi Kotleba vor sta acasă sau, în caz contrar, nu vor fi atraşi de retorica anti-emigraţie a lui Šefčovič. Vom avea oare pentru primă dată în istoria Slovaciei o femeie preşedinte? Urmează să vedem asta curând!
