Periferia UE nu poate progresa în conformitate cu aceleași reguli cu care avansează statele capitaliste bogate

Politicianul de stânga croat Katarina Peović, parlamentar și unul dintre liderii Frontului Muncitorilor, vorbește cu Baricada despre politicile organizației sale, ideile și motivele succesului său continuu

Katarina Peovic (sursă: Bojan Mrđenović)

Katarina Peović este profesor asociat la Facultatea de Științe Umaniste și Științe Sociale din Rijeka, Departamentul de Studii Culturale, și membru al partidului politic de stânga Frontul Muncitorilor. În 2020, a devenit primul parlamentar anticapitalist din Croația din 1992.

Are o diplomă de licență și un master în literatură comparată, o diplomă de licență și un master în literatură și limbă croată, precum și un masterat și un doctorat de la Facultatea de Filosofie din Zagreb. A scris două cărți intitulate: „Media și cultură: Ideologia media după descentralizare”, publicată în 2012, şi „Marx în era digitală: Materialismul dialectic la porțile tehnologiei”, publicată în limba croată în 2016.

Cum a apărut Frontul Muncitorilor? Care este fundamentul său social? Cum a devenit partid parlamentar? Și cât din afirmarea sa este legată de noile forme de politică, de inovații democratice și de împuternicirea oamenilor?

Un grup de muncitori, studenți, activiști, sindicaliști și șomeri au format Frontul Muncitorilor în mai 2014. Preocuparea centrală a partidului nu reprezintă doar activitățile politice tradiționale, ci și acțiunile directe la locul de muncă și, mai larg, activismul politic. Scopul nostru este de a oferi o critică coerentă a actualului sistem capitalist, precum și o explicație pentru motivul pentru care Croația rămâne în urma celorlalte țări ale UE. Sistemul capitalist (mai degrabă decât doar corupția și clientelismul, așa cum susțin unii) este de vină pentru dispariția statului bunăstării, creșterea nedreptății și inegalităților sociale și distrugerea mediului nostru.

Baza electorală a Frontului Muncitorilor este alcătuită în primul rând din muncitori cu mai puțină educație și salarii mai mici, ceea ce este neobișnuit în Croația, unde muncitorii s-au aplecat în mod tradițional spre dreapta în ultimii 30 de ani.

Sunt de acord cu aprecierea dvs. conform căreia există un nou tip de politică în Croația, dovadă fiind apariția unui nou discurs politic în mass-media și spațiul public. Cu toate acestea, nu există suficiente forțe politice care să abordeze probleme fundamentale în societatea croată, cum ar fi sărăcia, lipsa materială, șomajul și emigrarea.

Anterior, Frontul muncitorilor a format o coaliție verde-stânga cu formațiunea liberal-stângă Možemo. Care au fost motivele dizolvării coaliției? Și ce s-a întâmplat cu Frontul Muncitorilor după despărțire?

Možemo a luat decizia de a se îndrepta spre centru, lăsând Frontul Muncitorului în afara coaliției.

Frontul Muncitorilor a continuat să lucreze în parlamentul croat după dizolvarea coaliției în decembrie 2020. Am propus mai multe legi, inclusiv taxa pentru servicii digitale (impozitul pe giganții digitali precum Google, Facebook, Amazon). De asemenea, am susținut lucrătorii noștri din domeniul sănătății, care au suportat o parte disproporționată din povară în timpul crizei COVID-19 și am cerut condiții de muncă mai bune pentru ei.

Rezultatele recentelor alegeri locale nu au fost dezamăgitoare, dar am sperat să fim aleși în consiliile municipale din Rijeka și Pula, unde am fost înfrânți cu câteva sute de voturi.

Aţi fost un candidat la funcția de primar al orașului Rijeka, oraş care are o istorie de a fi mai deschis la ideile de stânga și antifasciste. Care este schimbarea pentru care aţi luptat participând la aceste alegeri locale și care este lupta dvs. ca membru al parlamentului național al Croației?

În calitate de candidat la funcția de primar, pledez pentru drepturile lucrătorilor, îmbunătățirea serviciilor publice, cum ar fi locuințele publice și transportul public gratuit, programele sociale pentru bătrâni și grădinițele gratuite. Ne-am concentrat pe transformarea bazei economice a Rijeka, către companii puternice capabile să adauge valoare semnificativă și să creeze noi locuri de muncă. Rijeka se remarcă ca un mediu progresist în multe privințe, dar guvernul SDP (Partidul Social Democrat) de lungă durată din Rijeka a demonstrat că social-democrații nu sunt atât de diferiți de HDZ (Uniunea Democrată Croată), în special în politicile economice.

În ultimii 30 de ani, am auzit despre presupusa creștere economică care va rezulta dintr-o concentrare pe micro-antreprenoriat, start-up-uri și incubatoare. În același timp, Rijeka se prăbușește, iar tinerii fug. Rijeka a fost al doilea oraș ca mărime din Iugoslavia în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, dar acum este doar puțin mai mare decât media națională, indicând că s-a scufundat mai mult decât alte orașe. Distrugerea unei baze economice puternice și a unor entități economice mari a dus la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă și, ca urmare, la prăbușirea standardelor comunale și personale ale oamenilor.

Înainte de criza coronavirusului, Croația se baza pe turism până la 20% din PIB-ul său, dar turismul a fost grav afectat. Criza a împiedicat și lucrătorii independenți, a crescut șomajul și a dus la o scădere a cererii și a ofertei. Care sunt cele mai grave probleme sociale și economice cauzate de coronavirus în Croația? Și cum a încercat Frontul Muncitorilor să le rezolve?

Toate tendințele negative au ajuns la cap. Turismul a reprezentat până la 20% din PIB-ul nostru (în țările bogate din UE, turismul reprezintă 4-5% din PIB), dar acum, din cauza pandemiei COVID-19, turismul stagnează. Șantierele navale au fost închise (Uljanik, Brodotrogir). Ne-am redus economia la servicii cu valoare redusă, lăsând țara noastră lipsită de industrii capabile să producă bunuri extrem de avansate tehnologic, cu valoare adăugată ridicată (cum ar fi navele).

Astăzi, suntem complet inferiori față de majoritatea celorlalte țări din UE – salariile lucrătorilor sunt printre cele mai mici din UE, iar lucrătorii lucrează ore mai lungi decât ceilalți lucrători din UE. Privarea socială a crescut; 60% dintre croați nu-și pot permite o săptămână liberă în afara locului de reședință (în Suedia aproape 90% dintre oameni pot face asta). 57% dintre oameni nu pot acoperi cheltuieli neprevăzute, cum ar fi reparațiile. Pe scara sărăciei și a excluziunii sociale, „progresăm”. Aproape un milion de persoane riscă să cadă în sărăcie, aproximativ 10% fiind incapabili să-și permită o masă de carne sau un echivalent vegetarian în fiecare zi.

Frontul lucrătorilor încearcă să ofere o explicație coerentă pentru întârzierea noastră. Poziția Croației nu este rezultatul corupției sau al „capitalismului amical”, care trebuie doar îmbunătățit, ci mai degrabă rezultatul logic al integrării non-critice în concurența globală „liberă” a pieței și a fluxurilor financiare globale. Capitalismul creează inegalități și sărăcie, în timp ce politicienii și mass-media pun vina pe situația noastră asupra corupției, „mentalității noastre” și „capitalismului amical”.

Frontul muncitorilor s-a alăturat Partidului de Stângii europene. Care sunt colaborările dumneavoastră internaționale cu organizații politice similare din fosta Iugoslavie și din alte părți? Ce mesaj ați trimite forțelor progresiste din România și Bulgaria, unde niciun partid de stânga nu v-a atins nivelul de succes?

Frontul Muncitorilor s-a alăturat comunității de stânga UE ca membru al Partidului de Stânga Europeană. Importanța naturii internaționaliste a luptelor de stânga nu poate fi exagerată. Agenda de stânga este mult mai largă decât simpla câștigare a alegerilor în propria țară. Colaborăm îndeaproape cu partidul parlamentar de stânga sloven Levica. Am adaptat câteva dintre propunerile legislative ale Levica sau părți din ele și am colaborat îndeaproape cu membrii Levica pentru a ne modela activitatea în Parlament.

Mesajul nostru către alte organizații de stânga europene ar fi: cel mai important lucru este să rămânem coerenți în înțelegerea modului în care funcționează lucrurile, în special între centrul UE și periferia UE – de ce periferia UE nu poate progresa în conformitate cu aceleași reguli ca și cele bogate state capitaliste occidentale. Este esențial să avem o imagine mai largă a regulilor dezvoltării inegale care țin țările subdezvoltate în poziții subordonate.

Cum se schimbă sistemul politic croat în epoca Biden? Sfârșitul președinției lui Trump este însoțit automat de o retragere a extremei drepte și o ascensiune a stângii?

Înfrângerea lui Donald Trump la alegeri nu înseamnă sfârșitul dreptei americane. America lui Trump nu a dispărut odată cu căderea sa. Partidul Democrat conduce Statele Unite într-un nou ciclu politic. Rămâne de văzut cum (dacă) beneficiarii persoanelor fără drepturi vor beneficia de această schimbare.

Cu toate acestea, suntem foarte interesați de noile legi fiscale din Statele Unite. Administrația Biden are în vedere noi impozite pe cei bogați, inclusiv impozite pe câștigurile digitale. Această propunere ne atrage interesul, deoarece Frontul Muncitorilor a adoptat recent un proiect de lege în Parlamentul Croației – Impozitul pe serviciile digitale – care permite impozitarea giganților digitali precum Facebook, Amazon și Google. Propunerea Biden este în concordanță cu soluția UE pentru impozitarea economiei digitale în UE, care permite statelor membre să impoziteze profiturile obținute pe teritoriul lor chiar dacă o companie nu are o prezență fizică acolo. În ultimele decenii, corporațiile digitale au evitat cu succes să plătească impozite în țările în care realizează profit prin intermediul serviciilor digitale, dar nu au o sucursală locală.

Frontul Muncitorilor reunește diverse curente de stânga, ceea ce presupun că face viața internă a partidului bogată și interesantă, dar și un exercițiu dificil de echilibrare a diferitelor curente. Care sunt cele mai semnificative obstacole în calea afirmării ulterioare a Frontului Muncitorilor?

Avem o structură internă unică bazată pe democrație directă, în care fiecare membru al partidului este apreciat în mod egal. Credem că democrația este importantă nu numai pentru procesele interne, ci și pentru viitor,când partidul va fi la putere. Suntem capabili să ne coordonăm activitățile online, precum și prin acțiuni directe sub regimul coroanei. Noi membri s-au alăturat partidului, în special după alegerile parlamentare din 2020. Există întotdeauna loc de îmbunătățire, dar Frontul Muncitorilor a reușit să mențină vii și vibrante activitățile partidului, acțiunile directe și contactul cu sindicatele și lucrătorii.

Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!

Baricada România dezvoltă un canal din Telegram cu conţinut inedit, axat pe luptele muncitoreşti din România şi din lume. Baricada România mai poate fi urmărită pe Twitter: şi are mai multe video interviuri pe canalul său din YouTube. Vă puteţi şi abona pentru newsletter-ul Baricadei România!

Vladimir Mitev

Jurnalist de știri și analize internaționale. A lucrat pentru revista săptămânală bulgară ”Tema” între 2008 și 2015. Fondatorul blogului bilingv româno-bulgar ”Podul prieteniei”. Articolele și traducerile lui au aparut în agenția BGNES, revistele ”A-specto”, ”Economie”, blogul ”Bulgaria Solidară”, și altele. A publicat şi în revistele românești Decât o Revista și Q Magazine, în revistele culturale Vatra şi Poesis, ca și pe site-ul românеsc de stânga Critic Atac. În prezent face doctorantură de literatură iraniană la Unversitatea din Sofia. Începând cu iunie 2020 dezvoltă în limba română, limba bulgară, limba engleză şi alte limbi blogul ”Podul persan al prieteniei”. Din vara anului 2021, el este co-gazda podcastului de relații internaționale "Discuţii transfrontaliere" în colaborare cu jurnalista poloneză Malgorzata Kulbaczewska-Figat.

vizualizați toate postările

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *