Schimbare de paradigmă, noi alianţe în ajunul alegerilor prezidenţiale

Candidatul Mircea Diaconu reprezintă noua realiniere a forţelor politice din România

(foto: Pixabay)

ALDE a stabilit ieşirea de la guvernare şi încheierea unei noi alianţe politice cu PRO România. Cele două partide parlamentare aflate în opoziţie au anunţat susţinerea politică a actorului Mircea Diaconu, candidat independent, la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie 2019. În acest week-end, PRO România şi ALDE au depus la BEC protocolul alianţei electorale „Un Om” prin care îl susţin pe Mircea Diaconu.

De ce s-a încheiat această alianţă politico-electorală?

Jocul politic a lui Tăriceanu şi Ponta e unul anti-Iohannis, chiar dacă la prima vedere pare a fi unul împotriva lui Dăncilă, suspicionată că ar fi într-o întelegere electorală cu preşedintele ţării. Într-o singură privinţă, interesele ALDE-PRO România ar fi similare cu ale USR-PLUS. Interesul ar fi acela ca Barna să iasă preşedinte, iar Dăncilă să nu intre în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Astfel, rolul alianţei politico-electorale ALDE-PRO România, prin susţinerea candidatului independent Mircea Diaconu, este acela ca voturile alegătorilor ALDE-PRO România, USR-PLUS şi a celor din PSD să meargă către Barna, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

Cum s-ar putea ajunge la acest rezultat ?

Pentru ca Barna să intre în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, PSD trebuie să piardă cât mai multe voturi, în primul tur al scrutinului prezidenţial. Unde se vor duce aceste voturi din bazinul electoral al PSD-ului? Către candidatul independent al alianţei politico-electorale „Un Om” şi astfel candidatul Viorica Dăncilă va scădea şi nu va intra în turul al doilea al scrutinului prezidenţial. Prin urmare, jocul politic al Vioricăi Dăncilă este unul închis, mai ales că a declarat faptul că va candida indiferent dacă va trece sau nu moţiunea de cenzură pregătită de opoziţie la începutul noii sesiuni parlamentare.

Cum ar putea fi realizată noua paradigmă politică?

După demisia preşedinţelui Senatului se vor vedea alianţele politice. Astfel, probabilitatea ca Tăriceanu să fie reales preşedinte al Senatului, cu votul opoziţiei, este destul de mare şi astfel s-ar realiza noua majoritate parlamentară. Schema viitoarei arhitecturi politice parlamentare, care va susţine un nou guvern, ar putea avea acest fundament.

Actuala variantă a Constituției, revizuită în 2003, descrie modalitatea de alegere a Președintelui țării, din care rezultă că prezidențiabilul care a întrunit 50%+1 din voturile alegătorilor înscriși în listele electorale permanente este declatat câștigător. Scrutinul prezidențial, în două tururi, de alegere a șefului de stat, este definit de legea fundamentală astfel:

(1) Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale.

(3) În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive.

Postări asemănătoare


One Comment

  1. Pe bune? Asta e analiză politică? Ce e copy paste ăla din final cu articolul din constituție? Hahaha, asta e analist politic? De ce l-ar susține Ponta și Tăriceanu pe Barna, dacă Bârnă nu e securici?

Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu, E-mail adresa Dvs. nu va fi publicat