Noi proteste în Iran

Scumpirea şi limitarea consumului benzinei au dus la izbucnirea protestelor în oraşele mici dar şi în cartierele sărace ale marilor orașe

Protestatarii au dat foc unor clădiri şi autoturisme (foto: YouTube, BBC Persian)

În Iran au izbucnit proteste împotriva scumpirii preţului la benzină şi a reducerii consumului dotat. Sâmbăta, 16 noiembrie 2019, s-a anunţat că și-au piertut viața unii dintre protestari, având loc confruntări stradale cu forţele de ordine. Protestatarii blochează bulevardele din marile oraşe, lucru care a dus la la închiderea școlilor duminică în Şiraz şi Isfahan (în Iran echivalentul dumunicii pentru Europa este vineri, în timp ce sâmbătă şi duminică sunt zile lucrătoare). Serviciul iranian al BBC a relatat că week-end-ul acesta viteza internetului s-a redus în mai mult locuri. Cele mai mari reţele mobile din ţară – MCI, Rightel şi IranCell au pierdut semnalul în jurul orei locale 18.00 (16:30 ora română) pe data 16 noiembrie 2019.

Protestatarii au dat foc unor clădiri sau autoturisme. Într-una dintre înregistrările video care au ajuns pe reţelele occidentale de ştiri, demonstranţii strigă: ”Moarte pentru dictator!”.

Guvernul lui Hasan Rouhani a luat măsura scumpirii preţului la carburanți din dorința de a strânge bani pentru subvenţii pentru cele 18 milioane de familii sărace însemnând 60 milioane de cetăţeni iranieni. Noile măsuri vor asigura câte 2,55 miliarde de dolari anual, a explicat şeful Organizaţiei pentru Planificare şi Buget Mohammad Bagher Nobakht. Alocările către cetăţeni vor începe chiar în următoarele 10 zile.

Iranul are mare depozite de petrol şi de curând a descoperit o sursă de petrol, care plasează ţara pe locul trei din lume în funcție de mărimea depozitelor de ”aur negru”. Abia în 2019 ţara a ajuns la autosusținere în producerea şi consumul benzinei, pentru că înainte de acest moment mari sume de bani mergeau către importul de combustibilui. Benzina a fost foarte ieftină înainte de scumpirile anunțate – în jur de 8 eurocenți pe litru, în timp ce ulterior a ajuns la 12 eurocenți pe litru. În acelaşi timp a fost introdusă o limită lunară de 60 de litri per vehicul. Anterior limita este de 250 de litri. Fiecare litru de benzină cumpărat peste limita de 60 de litri va costa 48 eurocenți pe litru.

Aceste măsuri au fost justificate prin dorinţa guvernului de a reduce contrabanda de combustibil. Mărirea prețului carburanților duce însă automat la scumpirea preţurilor celorlalte produse. Asta îi pune pe locuitorii oraşelor şi ai cartierelor sărace, acolo unde au loc protestele acum, într-o situaţie dificilă şi chiar imposibil de suportat. Inflaţia în acest an este 40% și se aşteaptă că PIB-ul că crească cu 9%, scrie DW.

Serviciul iranian al BBC a publicat o înregistrare care arată o femeie din Najafabad – un oraş din sectorul Isfahan, care stă întinsă pe pământ şi strigă că atunci când benzina este scumpă, totul este scump. ”Ce belea aţi dus oamenilor?”, întreabă ea autorităţile retoric şi le îndemnă la a sprijini femei ca ea, care sunt responsabile pentru întreținerea familiei. Femeia s-a acoperit de o pânză albă, care este folosită pentru persoanele decedate şi a pus Coranul peste pânză ca să își exprime indignarea. Utilizarea Coranului şi a panzei albe ar putea fi interpretate ca un simbol al faptului că femeia nu este împotrvia islamului, dar este nemulţumită că oamenii au sărăcit în ultimii ani.

Între timp poliţia se deplasează în jurul benzinăriilor pentru a le apăra de demonstranţii. Reprezentanţii elitei politice din Iran precum deputatul Ali Motahari au spus că au fost făcute greşeli în felul în care preţurile benzinei au fost crescute. Însă Motahari însuşi este categoric spunând că el nu legitimează protestele, care îi ”mulțumesc pe Trump şi pe Netanyahu”. Şi alţi politicieni şi analişti iranieni afirmă că Iranul nu este Irak sau Liban, având în vedere protestele din aceste două ţări care îngrijorează Iranul.

”Nimeni nu trebuie să-şi imagineze că guvernul a făcut asta pentru că are probleme econmice. Dimpotrivă, niciun ban rezultat din această măsură nu va intra în conturile noastre”, promite Rouhani, împotriva căruia se îndreptă o parte din nemuţumirea demonstranţilor. Deocamdată pare că demonstranții știu la ce anume se opun, dar e mai greu de explicat ce concret ce anume doresc ei să se schimbe. Probabil că ei îşi dau seama că guvenrul nu are puterea să schimbe multe lucruri în situaţia actuală, în care economia suferă din pricina sancţiunilor internaţionale dure.

Protestele actuale par mai slabe decât cele care au izbucnit în primele luni lui 2018. Deja a fost făcută o paralelă între protestele iraniene actuale şi mişcarea vestelor galbene. În condiţiile unei presiuni majore împotriva Iranului, demonstranţii ar putea rămâne fără aliați în sistemul politic, pentru că niciuna dintre elitele politice nu ar dori să provoace establishmentul. Aceasta este, probabil, una dintre explicaţiile privind faptul că protestele de la sfârşitul anului 2017 şi începutul anului 2018 n-au dus la schimbări în această ţară. Duminică liderul suprem al Republicii Islamice, ayatolahul Ali Khamenei a sprijinit creşterea preţului benzinei şi a făcut un apel ca diferitele instituţii ”să-şi realizeze obligaţiile în apărarea securităţii”. Nu este deloc verosimil ca liderii religioși conservatori, care se opun guvernului Rouhani, să îndrâznească să îl înfrunte pe Khamenei.

View this post on Instagram

آیت‌الله خامنه‌ای، رهبر ایران امروز صبح در حاشیه دیداری گفته است که "گفته بودم اگر سران سه قوه تصمیم بگیرند از آن حمایت می‌کنم" و خطاب به مسئولان در جمهوری اسلامی گفته است که در "حفظ امنیت به وظایف خود عمل کنند" و به مردم نیز توصیه کرده که "با هوشیاری و بصیرت اقدام کرده‌" و "این بار هم از افرادی که تخریب می کنند فاصله بگیرند". به گزارش رسانه‌های ایران، رهبر جمهوری اسلامی در درس خارج فقه خود امروز این سخنان را بیان کرده و افزوده است: "در این کار سررشته ندارم و نظرات کارشناسی نیز متفاوت است اما گفته بودم اگر سران سه قوه تصمیم بگیرند از آن حمایت می‌کنم". . به گفته رهبر ایران "سران قوا به پشتوانه کارشناسی یک تصمیمی گرفتند و طبعاً باید اجرا شود یقینا برخی مردم از این تصمیم نگران و ناراحت می شوند یا به ضرر آنهاست". وی در عین حال اعتراضات صورت گرفته در روزهای اخیر و "تخریب و آتش زدن" را "کار مردم" ندانسته و آن را به "اشرار" منتسب کرد."

A post shared by BBC NEWS فارسی (@bbcpersian) on

Media occidentale persofone evită să clasifice aceste proteste şi să tragă concluzii rapide. Protestele cu siguranţă sunt o consecinţă nu numai a luptei împotriva contrabandei, care se situează la nivele între 1/10 şi 1/5 din consumul zilnic al benzinei, ci şi o urmare a sancţiunilor internaționale grele, precum şi a problemelor sociale şi economice interne din Iran. Oare poate guvernul iranian să facă o altfel de politică? Şi oare protestaraii nu îți vor îndrepta furia împotriva întregului sistem politic? Deocamdată lumea aşteaptă următoarele ştiri, urmârind înregistrările video şi informaţiile, care vin dinspre Iran.

Vladimir Mitev

Jurnalist de știri și analize internaționale. A lucrat pentru revista săptămânală bulgară ”Tema” între 2008 și 2015. Fondatorul blogului bilingv româno-bulgar ”Podul prieteniei”. Articolele și traducerile lui au aparut în agenția BGNES, revistele ”A-specto”, ”Economie”, blogul ”Bulgaria Solidară”, și altele. A publicat şi în revistele românești Decât o Revista și Q Magazine, în revistele culturale Vatra şi Poesis, ca și pe site-ul românеsc de stânga Critic Atac. În prezent face doctorantură de literatură iraniană la Unversitatea din Sofia. Începând cu iunie 2020 dezvoltă în limba română, limba bulgară, limba engleză şi alte limbi blogul ”Podul persan al prieteniei”. Din vara anului 2021, el este co-gazda podcastului de relații internaționale "Discuţii transfrontaliere" în colaborare cu jurnalista poloneză Malgorzata Kulbaczewska-Figat.

vizualizați toate postările

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *