Insula europreşedinţiei bulgare

Zilele acestea guvernanţii bulgari au fost preocupaţi cu laudele de sine pentru reuşita europreşedinţiei şi cu negarea afirmărilor false, că Boiko Borisov şi-ar fi cumpărat o insulă grecească, astfel nu le-a mai rămas timp să răspundă întrebărilor serioase despre insula socio-economică pe care trăim cu toţii. Că să fim sinceri, şi nici nu i-a întrebat nimeni

Insula lui Borisov (foto: Baricada)

Probabil că aţi auzit ştirea falsă despre Insula lui Boiko Borisov? Unii poate chiar bănuiesc că nu e falsă, dar asta se poate stabili foarte uşor. În primul rând, ştirea a fost difuzată de unele medii destul de dubioase, care n-au prezentat niciun fel de dovezi despre ea. Iar, după cum ştim, astfel de comportament mediatic este acceptabil, numai atunci când guvernul este lăudat. În rest, toate celelalte ştiri trebuie să fie foarte bine întemeiate. Imaginaţi-vă că trebuie să spuneţi câteva vorbe bune despre politica fiscală bulgară şi veţi descoperi că ele sunt foarte bine primite, şi că toate mediile sunt deschise pentru ele. Dar încercaţi să vă exprimaţi îndoială în eficacitatea ei, şi veţi vedea cum şi cele mai categorice dovezi empirice devin inutile.

Un alt semnal clar, că ştirea este falsă a fost afirmaţia premierului că va demisiona, dacă se dovedeşte că a existat o astfel de afacere. Nu în ultimul rând îi lipseşte şi motivul – de ce îi mai trebuie premierului încă o insulă? Uitaţi-vă la datele despre indicatorii sociali din ţările UE, suprapuneţi-i pe hartă, şi veţi constata că Bulgaria nu numai că este o insulă, ci chiar este Insula Paştelui a Europei.

Dacă o întrebaţi pe Liliana Pavlova, ministru al europreşedinţiei, ea ar fi de acord cu o astfel de definiţie, dar nu din cauza izolaţiei socio-economice şocante, ci din cauza admiterii că şi civilizaţia noastră a rămas necunoscută pentru europeni un timp prea îndelungat. Pavlova chiar a lasat o dovadă importantă în scris despre descoperirea Bulgariei:

Bulgaria, ca o ţară încuiată, în adevăratul sens al cuvântului s-a deschis în faţa lor (europenilor – nota traducatorului) ca potenţial economic, politic, turistic şi de business. Am reuşit să-i surprindem cu fiecare lucru.”

În site-ul oficial al preşedinţiei sunt lăsate pentru antropologi şi alte date valoroase referitor la cultura locală: ”Bulgaria este un secret îndelungat păzit. Am fost stigmatizaţi ca o ţară coruptă şi săracă.” Dar acestea sunt doar stereotipurile civilizaţiei occidentale către toate culturile recent descoperite, stereotipuri care acum se risipesc în contextul interesului enorm al cercetatorilor:

”Am organizat 284 de evenimente. 35 000 de delegaţi au vizitat ţara noastră, în timp ce aşteptam numai 20 000 de oaspeţi. 2000 de oameni s-au ocupat de siguranţă şi logistică. 1550 de experţi au condus şedinţele în Bulgaria şi în Bruxelles… Aproape 4000 de medii străine au transmis activitatea preşedinţiei bulgare şi au trimis corespondenţi la diferitele evenimente. Cea mai mare parte dintre medii planuiau să vină doar o dată şi să transmită online, dar majoritatea dintre ele a revenit nu de doua, ci de şase ori pentru a transmite şedinţele de la persoana întâi.”

Nu de două, nici de trei sau de patru, ci de şase ori! Sună ca o reclamă, dar este adevărul pur. Chiar dacă bugetul europreşedinţiei pentru promovare a fost de 7,2 milioane de leva (3,68 milioane de euro), dintre care 1/3 din banii aceştia au fost direcţionaţi spre străinătate, aşa că, datele pentru însufleţirea internă şi externă de succesele administraţiei bulgare, trebuie privite prin această prismă. În realitate nu ştim aproape nimic despre modul în care aceşti bani au fost cheltuiţi, sau despre oricare alţii din ultimul an, pentru că lipseşte informaţie în această privinţă pe site-ul ministerului respectiv.

Ministerul europreşedinţiei a fost declarat de organizaţia neguvernamentală Programul Acces la Informaţia Publică, ca cel mai netransparent, dar de la instituţia Lilianei Pavlova au răspuns imediat că vor ţine cont de recomandările făcute, şi că vor garanta acces rapid şi uşor la orice fel de informaţie publică, în special la cea pentru jurnalişti, aşa cum este şi practica europeană adoptată. Glumesc – răspunsul a fost de fapt următorul:

”Difuzirarea informaţiei de acest tip şi concluziile bazate pe necunoaşterea materiei şi/sau pe o informaţie neadevărată sau incompletă, are drept scop erodarea prestigiului preşedinţiei bulgare a Consiliului UE.”

Înainte de începutul preşedinţiei guvernanţii au reacţionat isteric şi la lansarea site-ului cu o abordare critică a preşedinţie, adică un site, care nu preia comunicate de presă în stilul lui ”Rabotnicesko delo” (”Acţiune muncitorească” – organul oficial al Partiului Comunist Bulgar înainte de anul 1989 – nota traducatorului), calificându-l ca ”un atac cu intenţii rele”. Ziarul ”24 de ore” a ajuns mai departe, relatând că ”există unele bănuieli că este vorbă de un război hibrid şi de finanţare din partea anumitor cercuri din Bulgaria” (cu referire la site-ul Bulgarian Presidency.eu, bazat în Bruxelles – nota traducatorului). Acelaşi ziar în ultima zi a preşedinţiei a ieşit cu titlul acesta pe prima pagină: ”Pavolva: Misiunea a fost realizată cu succes!”, ca să demonstreze că nu a luat în consideraţie atacurile hibride.

Insula jurnalismului liber a fost apărată cu succes, aşa că nu este o surpriză că după ce vocile critice au fost înecate într-un ocean de publicaţii pentru ”popularizarea” rezultatelor preşedinţiei, bulgarii sunt optimişti pentru reuşita acesteia. Agenţia sociologică ”Alfa Research” a realizat un sondaj potrivit căruia 81% dintre bulgari evaluează pozitiv preşedinţia. Un representant al agenţiei a comunicat pentru Radioul Naţional Bulgar că nivelul de informare despre eveniment a crescut, fapt care este ”şi meritul mediilor”. Sondajul a fost comandat de ministerul europreşedinţiei, dar se pare că nu are nici un fel de neajunsuri, decât faptul că a fost realizat sub forma unor interviuri cu oamenii la domiciliul lor. Fiecare sociolog ştie, că acesta este modul sigur de a se obţine un tablou detaliat al conformismului social sub forma de răspuns inofensiv şi fără neimplicare: ”Mai degrabă bine”.

Şi evaluarea experţilor indepenenţi invitaţi la închiderea preşedinţiei, a fost de asemenea categorică. ”Administraţia s-a descurcat chiar mai bine decât politicieni. Ca european evaluez asta cu o notă foarte bună, iar ca bulgar – cu una excelentă”, a spus Pârvan Simeonov (politolog de la Agenţia Gallup – nota traducatorului). Laudele lui au fost depăşite de sociologul Tatiana Burugieva: ”Ştacheta ridicată de administraţie în timpul preşedinţiei, poate fi comparată numai cu cea a lui Stefka Kostadinova (sprotiva care la săritura de înalţime a obţinut un rezultat de peste 2,09 metri la Campionatul Mondial de la Roma în 1987, înregistrând un record mondial care deocamdată nu a fost depăşit) – va rămâne în muzeu şi toţi se vor bucura şi vor fi mândri de ea.

Vicepremierul Tomislav Doncev a fost mult mai modest: ”Nu este neaşteptat că administraţiile bulgare au făcut faţă excelent, chiar fantastic.” Liliana Pavlova a subliniat şi ”cea mai mare mândrie pentru echipe”, care s-a dovedit că este succesul în sfera socială cu schimbarea directivei pentru lucratorii detaşaţi şi plata unificată”.

Aici statutul insular a fost definitiv consolidat. Marea noastră mândrie în sfera socială a fost succesul să garantăm, că şoferii bulgari vor continua să doarmă în camioanele lor şi să-le păzească, în loc să le fie asigurat un loc de cazare peste noapte, diurne adecvate şi aducerea regulată înapoi acasă – ceea ce s-a dovedit să fie avantajul competitiv de bază al transportatorilor bulgari. Mândria noastră mare este apărarea unui business, care reuşeste pe baza mizeriei lucratorilor săi. (De fapt lucratorii din transport nu fac parte din directiva modificată, iar statutul lor ca lucratori detaşaţi va fi rezolvat prin altă legislaţie – nota traducătorului).

Această mizerie a fost subliniată în cadrul unei conferinţe pentru scopurile Stâlpului pentru drepturile sociale din UE, în acelaşi timp când guvernul se lauda cu succesele sale în sfera socială. Dar în afară de un articol pe site-ul Agenţiei Telegrafice Bulgare (echivalentul bulgar al lui Agerpres din România – nota traducatorului), nu s-a putut citi sau auzi nimic despre conferinţă. Boiko Borisov trebuia să fie prezent la ea, dar în acelaşi timp el a fost foarte ocupat să dea explicaţi despre insula sa imaginară.

În loc de asta, el trebuia să fie prezent la conferinţă şi să răspundă la întrebările serioase despre insula sa adevărată. Insula a inegalităţii grotesce, în care un nivel absurd de ridicat dintre oameni trăiesc în sărăcie cu un rol neînsemnat al transferurilor sociale pentru reducerea acestei cote, din cauza ”cheltuielilor scăzute pentru protecţie socială, care în parte se datorează nivelului scăzut al veniturilor fiscale şi a lipsei progresivităţii în sistemul fiscsal”. Asta se spune în raportul Comisiei Europene pentru respectarea drepturilor sociale, unde 5 dintre cele 12 elemente sunt categorizate ca fiind în stare critică, iar alte 3 – pentru supraveghere.

Acest raport ne mai descrie ca o insulă a plăţilor suplimentare în sistemul de sănătate şi a cetăţenilor neasiguraţi, o insulă a barierelor în faţa accesului la educaţie de calitate încă de la gradiniţa, a muncii nedeclarate şi a economiei în umbră, a companiilor publice gestionate prost şi, bineînţeles, a impozitelor mici pentru business şi pentru cei mai bogaţi, şi a scuturării banilor din buzunarelor celor mai săraci pentru a fi împlută trezoria de stat. Este o insulă, care a fost descoperită cu mult înainte de Boiko Borisov, dar acum fără îndoială îi aparţine.

Postări asemănătoare

Ivailo Atanasov

A absolvit Liceul de Matematică din Kiustendil și Filosofie în Universitatea din Sofia. Se interesează de liberalismul claisc și de economie politică, de materialism francez și german, de teorie și istorie științei, șamd. Face doctorat despre vederile filosofilor engleze privind originea puterii. A publicat analize politice în presa periodică. A fost profesor de discipline filosofice în Razgrad în anul școlar 2015/2016. Între timp a devenit alergător de ultramaraton și a câștigat Turul Muntelui Vitoșa.


Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu, E-mail adresa Dvs. nu va fi publicat