Stil sau esenţă? 6 idei-cheie care au lipsit din discursul Ursulei von der Leyen despre starea UE

Comentariu al grupului Stângii Unite Europene / Stângii Verde Nordice din Parlamentul European despre discursul pentru Starea UE al preşedintelui Comisiei Europene Ursula von der Leyen 

Preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen în timpul discursului pentru starea UE (foto: YouTube)

Acest text a fost publicat pe 17 septembrie 2020 pe site-ul lui Transform!Europe.

  • Luptă pentru oameni, nu pentru corporaţii

Lipsa de ambiţie pe care am văzut-o în ultimele luni în contextul crizei enorme cu care Europa se confruntă, a fost şocantă.

Reducerea granturilor din planul de recuperare de către liderii UE şi tăierile din bugetul pe termen lung prezentat în iulie vor afunda și mai profund statele în datorii și vor pune o și mai mare presiune asupra muncitorilor. Von der Leyen nu s-a distanţat şi nu a distanţat CE față de  această lipsă de responsabilitate, asta în timp ce părea că sprijină o soluţie mai bună decât acţiunile unor guverne care au transferat costul crizei asupra muncitorilor.

Co-preşedinta Stângii Unite Europene / Stângii Verzi Nordice (SUE/SVD) Manon Aubry a subliniat aceste lucruri în reacţia pe care a avut-o la discursul despre Starea Uniunii: ”Trebuie să fie clar că acum criza inegalităţii se adâncește şi cei mai bogaţi 25 miliardari din lume şi-au sporit averile cu mai bine de 200 miliarde de dolari din martie până în mai 2020.”. În acelaşi timp co-preşedintele SUE/SVD a pus accent pe lipsa de voinţă în a ataca marile companii tehnologice în numele cetăţenilor: ”Giganții tehnologici trebuie să fie taxați egal şi reglementați într-un fel care să se opună monopolului Facebook, Amazon şi Google.”

  • Demonstrează o hotărâre serioasă pentru climă

Imaginea „verde” a președintei Von der Leyen contrastează cu lipsa de ambiţie privind rezolvarea urgentă a crizei climatice, ea rămânând încă videlă fidelă doctrinelor privind privatizarea, comerţul liber şi austeritatea. În acelaşi timp avem de-a face cu o urgenţă climatică fără precedent. Mergând pe abordarea actuală, Europa nu va putea niciodată aplica politici care să reflecte dimensiunile reale ale crizei climatice. Așa cum a declarat eurodeputatul Nikolaj Villumsen (SUE/SVD) în cadrul dezbaterii: ”Ştiinţa ne spune că o reducere de 55% până în 2030 nu este suficientă. Avem nevoie de cel puţin o reducere de 65% dacă ne dorim să rămânem fideli Acordului de la Paris.”

  • Tratează-i pe migranţi cu demnitate

Oamenii mor ca o consecinţă directă a îndelungatei abordări brutale a Europei a subiectului migraţiei. Incendiile de la Moria din ultima vreme  ne-au arătat doar o parte din ceea ce li se întâmplă oamenilor care suferă la graniţele UE. În spatele acestor focare stă lipsa de politici umanitare privind migraţia: coridoare de liberă-trecere, reunirea familiilor, vize umanitare, operațiuni de salvare maritimă. Își va folosi Von der Leyen toată puterea sa politică pentru opri ipocrizia şi a garanta demnitatea pentru migranţi? ”Tragedia din Moria este o dovadă ruşinoasă a eşecurilor UE. Avem nevoie urgent de o politică privind migrația europeană, bazată pe solidaritate și pe drepturile omului”, a spus co-preşedintele SUE/SVD Martin Schirdewan.

  • Drepturile fundamentale să conteze

Atacurile asupra libertăţii media, limbajul urii față de migranţi şi față de comunitatea LGBTQIA+, noile limitări ale drepturilor reproductive ale femeilor sunt o realitate pentru tot mai mulţi cetățeni din Europa de azi. Mai mult, începând din primăvară, pandemia a fost utilizată ca scuză pentru erodarea suplimentară a libertăţilor civile în câteva ţări europene. Preşedinta CE a rostit câteva cuvinte apăsate și în același timp salutare cu privire la grotesca homofobie manifestată de guvernul polonez, dar nu a dat niciun indiciu care să ne încurajeze să credem că ani de zile în care am asistat la discursuri bruxelleze, acţiuni anemice şi la mimarea a statului de drept se vor schimba într-un mod semnificativ. ”Trebuie să fim clari în privința crizei statului de drept, care fracturează UE în timp ce Polonia şi Ungaria continuă să se afunde într-un autoritarism care pune minorităţile în pericol”, a spus Manon Aubry. 

  • Finanţați oamenii, nu războiul

În timp ce liderii europeni vorbesc despre originile proiectului european ca fiind unul al păcii şi înţelegerii internaţionale, ei continuă să facă planuri pentru extinderea militarizării. Acest proces alimentează nesiguranţa în Europa şi în restul lumii. În timp ce preşedinta CE s-a mulțumit acum să servească narațiunea bine-cunoscută a militarizării UE, trebuie să auzim de la Von der Leyen că se opune industriei militare maligne şi că garantează bani publici necesari pentru cercetare şi investiţii în sănătate şi pentru drepturile lucrătorilor din era digitală

  • Încolțiți de presiunile corporatiste

Subiectele politice la nivelul UE sunt tot mai influenţate de interese corporatiste. Ar fi bine s-o auzim pe Von der Leyen anunţând unele măsuri care să rezolve aceste lucruri prin intermediul procedurilor politice și prin reguli adecvate în privința ”uşilor rotative” şi restricţii asupra accesului privilegiat al intereselor de afaceri către cei care iau deciziile la vârful din CE. N-am auzit nimic pe acest subiect.

traducere: Vladimir Mitev, editare: Alexandru Ionaşcu, Maria Cernat

Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Devino unul dintre ei! Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Avem nevoie de tine! Vezi cum ne poţi ajuta – aici! 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *