Demos – o platformă ce propune ieşire progresistă din consensul conservator

Reportaj şi reflecţii asupra lansării programului unui partid mult aşteptat

Modificarea legislației electorale a permis înființarea mai facilă a partidelor politice. Este un semn bun pentru politica românească, întrucât era singura modalitate prin care un partid nou putea să intre pe scena politică. Astfel, ieri, 09.05.2018, de ziua Europei, a avut loc lansarea programului platformei civico-politice Demos. Este pentru prima oară când un partid își asumă o agendă progresistă, alcătuind un program în jurul unor teme precum taxarea progresivă, sărăcia salariată, condițiile de muncă, educația incluzivă, problematica de gen și discriminarea.

Câteva clarificări necesare:

1. Analiza riguroasă a politicilor publice și măsurilor concrete avansate de partidul aflat la guvernare, Partidul Social-Democrat, nu îl recomandă drept un partid socialist.

2. A asuma că un program care propune măsuri de stânga autentice este echivalentul autoritarismului ceaușit reprezintă o modalitate extrem de retrogradă și rudimentară de înscriere a formațiunii DEMOS în peisajul politic

3. Aceste măsuri pot părea radicale doar dacă le raportăm la politicile de extremă dreapta practicate în România austerității, excluziunii și discriminării anului 2018.

Pe 9 mai 2018 am participat în calitate de jurnalist Baricada.org la lansarea programului DEMOS. Încă de la primele întâlniri ale membrilor DEMOS am fost și o simpatizantă a acestei formațiuni pe care o consider singura în peisajul românesc care atacă probleme centrale cu care ne confruntăm cu toții. Ceea ce am văzut la lansare a constituit și una dintre surprize: la program au muncit foarte mulți, la lansare au vorbit foarte puțini! Mi-ar fi plăcut să văd mai mulți dintre oamenii care și-au sacrificat timpul liber participând sâmbătă de sâmbătă la scrierea programului și o lansare în care să avem o listă extinsă a vorbitorilor precum și un timp mai amplu alocat dezbaterilor. Poate pe viitor. Pentru cititorii Baricada.org și pentru noi toți este, dincolo de aceste mici chestiuni organizatorice, un semn bun că există finalmente o platformă care să aducă în prim-planul dezbaterilor chestiuni pe care elita politică le ignoră cu desăvârșire deși sunt lucruri stringente care afectează viața noastră a tuturor.

La lansarea programului au vorbit Cornel Ban, Victoria Stoiciu, Claudiu Turcuș, Oana Băluță, Mădălina Turza, Andreea Ioana Curpan și, firește, Claudiu Crăciun. Cornel Ban nu este membru DEMOS, a și declarat-o la lansare. Dar el este un expert care încurajează această platformă și tipul de abordare și măsuri pe care le propune. El a discutat despre faptul că în analizele sale comparative se axează nu atât pe țări foarte dezvoltate cum sunt țările nordice, ci pe izbânzile unor țări din America Latină – Brazilia, de pildă – care se confrunta cu situații grave de inegalitate și corupție și au reușit să combată și să rezolve unele dintre aceste crize. Victoria Stoiciu a insistat asupra precarizării muncii salarizate, a unor contracte în defavoarea muncitorilor care în marea lor majoritate – peste 50% – lucrează pe salariul minim sau sub acest prag, dreptul la sindicalizare fiind puternic restrâns de o legislație potrivnică.

Claudiu Turcuș a insistat asupra regândirii modului în care este finanțată educația. A insistat asupra faptului că educația privată este de asemenea susținută de stat, lucru de neînțeles în condițiile în care sistemul public are atâtea probleme. Sunt perfect de acord cu Claudiu în ceea ce privește educația preșcolară. În ceea ce privește educația universitară lucrurile sunt mai complicate și n-o spun pentru că predau la o universitate particulară. O spun pentru că eu ca studentă am putut vedea care au fost efectele nu tocmai benefice ale introducerii locurilor cu taxă în universități publice. Acum sistemul universitar public ar trebui regândit cu totul pentru că este din ce în ce mai restrâns. Avem o mică minoritate de studenți care învață fără să plătească taxe în raport cu o mare majoritate care plătesc taxe fie la stat, fie în sistemul privat. O posibilă măsură salutară ar fi reprezentată de ideea de a obliga prin lege toate universitățile să aibă un procent de locuri gratuite pentru a extinde posibilitățile de studiu. Discuția este însă una amplă și privește inclusiv meritocrația. Acum avem de-a face cu situația, așa cum bine arăta Sorin Gog, în care universitățile se luptă pe tot mai puțini bani. Solidaritatea ar fi soluția, nu obediența în fața puterii. Pentru că meritocrația e o simplă iluzie, de la cele mai joase la cele mai înalte niveluri. Cum spunea Mihai Vasile, toți credem că noi suntem cei care merită!

Oana Băluță a vorbit despre formele de excluziune socială și despre faptul că problematica de gen impune o abordare holistă care să concentreze toate problemele cu care se confruntă femeile în România. Tot ea a insistat asupra faptului că agențiile guvernamentale menite să se ocupe cu această problematică au fost acaparate de persoane nepregătite pentru a face față provocărilor de acest tip.

Mădălina Turza a vorbit despre educația incluzivă, despre modul în care și copiii cu dizabilităţi trebuie ajutați să se integreze în societate. Incluziunea este legată de integrarea ulterioară fără să însemne neapărat același lucru.

Andreea Ioana Curpan a fost cea care s-a concentrat pe modul în care femeile pot fi aduse mai aproape de decizia politică. Ea a insistat asupra faptului că vocile lor riscă să rămână neauzite și a introdus în discuție o idee interesantă: dacă vom integra în discuția despre drepturi probelemele celor mai dezavantajate dintre noi, vom ajunge la situația în care și cele mai avantajate vor putea profita. Va fi un fel de trickle up – nu de la o elită care va răspândi firimituri din bogăția pe care o acumulează săracilor, ci, invers, de la rezolvarea problemelor celor mai dezavantajate femei, la rezolvarea problemelor celor mai avantajate dintre noi.

Claudiu Crăciun, inițiatorul și fondatorul DEMOS, a discutat la rândul său despre provocările cărora trebuie să le facă față cetățenii într-o Românie tot mai săracă, inegalitară și precară, el rezumându-se la rolul de moderator.

Care să fie viitorul DEMOS? Consider că proceduri clare de asigurare a transparenței finanțării, mai multe dezbateri, vor conduce DEMOS către un rezultat bun în alegeri. Este un partid nou prin aceea că într-o lume obsedată de câștig se pornește de la program. Este o recâștigare a discuției politice care a fost monopolizată de corporatism, afacerism, publicitate și marketing, lucru care nu poate fi decât îmbucurător.

O analiză atentă a peisajului politic românesc arată faptul că aceste teme pot apărea separat în platformele program ale mai multor partide, dar niciodată împreună.

Care sunt temele centrale ale programului DEMOS? În primul rând o cartă de principii. În al doilea rând, programul DEMOS conține un diagnostic și un scurt inventar al principalelor probleme cu care societatea românească se confruntă. Acestea sunt documentate cu cifre și statistici care arată clar că România se confruntă cu probleme ca:

• Migrația: între 3 și 4 milioane de cetățeni români locuiesc și muncesc în afara țării;

• Eșecul modelului neoliberal bazat pe capital străin și salarii mici;

• Creșterea inegalităților și a sărăciei – în țara noastră aproape 40% dintre cetățeni trăiesc în condiții foarte grele fiind expuși riscului de sărăcie și excluziune socială;

• Abandonarea zonei rurale de către elitele politice care se mulțumesc cel mult să ofere niște rudimente de ajutoare sociale;

• Precarizarea muncii salariate – rata de sindicalizare scăzut de la 35% în 2009 la 19% în 2017; 28% dintre salariații români au contracte pe salariul minim, în vreme ce 23% au contracte parțiale, sub salariul minim;

• Slăbirea statului – statul este incapabil să colecteze taxe suficiente care să îi asigure buna funcționare, administrația fiind politizată, slabă și ineficientă;

• Femeile sunt marginalizate politic, social, cultural și economic – avem un mare decalaj în ocuparea forței de muncă între bărbați și femei 17.6%; În Indexul European al Egalității de Gen, România ocupă locul 26 din 28 de țări europene. În domeniul resurselor financiare accesibile femeilor, ne situăm pe ultimul loc.

Până aici sunt probleme pe care le știm. Am reprodus câteva date și cifre privind aceste probleme așa cum apar ele în programul DEMOS. Ce este cu adevărat îngrijorător abia acum urmează: românii sunt tot mai puțin încrezători în democrație. Lipsurile materiale, precaritatea, absența unui orizont, dezamăgirile politice constante au condus la câteva date care ar trebui, în mod normal, să ne îngrijoreze mai mult decât orice. Este vorba despre date din sondajul CURS 2018:

– 86% au puțină sau foarte puțină încredere în partide politice;

– 81% au puțină sau foarte puțină încredere în Parlament;

– 74% au puțină sau foarte puțină încredere în guvern;

– 64% au puțină sau foarte puțină încredere în sindicate și patronate;

– 53% au puțină sau foarte puțină încredere în mass-media;

– 66% au multă sau foarte multă încredere în biserică.

La o lectură sumară ai putea asuma faptul că așa arată profilul unei populații dintr-o țară islamică. Dar nu, este vorba despre România contemporană! La asta se adaugă și alte și alte probleme: regresul culturii umaniste și raționale, distrugerea mediului înconjurător și multe altele.

Care ar fi soluțiile?

În plan economic, DEMOS propune în platforma program câteva soluții care țin de:

• taxarea progresivă;

• creșterea redevențelor,

• reorientarea economică a României de la producția de bunuri primare și oferirea unor servicii de suport, către producția de bunuri finite și servicii cu o mai mare valoare adăugată în vederea dublării salariului median în următorii ani;

• efectuarea unui audit al tuturor contractelor de privatizare și concesionare încheiate de statul român după 1990, inclusiv prin înființarea unei comisii interministeriale în acest scop, care să urmărească și asigurarea respectării angajamentelor contractuale

În planul reglementării muncii, DEMOS propune lucruri care se impun ca soluții viabile, dar care sunt pur și simplu ignorate de toate guvernele, fie ele auto-declarate sociale sau vădit asumate liberale.

• Coborârea limitei de „reprezentativitate”, atât pentru lucrători, cât și pentru organizații patronale, necesare pentru a se putea angaja în negocieri colective;

• Garantarea drepturilor angajaților prin adoptarea de măsuri punitive pentru angajatorii care nu respectă dreptul de liberă asociere al salariaților; modificarea Codului Muncii și a Legii Dialogului Social în sensul încurajării formării de sindicate și patronate prin reducerea pragurilor minime de membri necesari pentru constituirea sindicatelor și patronatelor;

• Extinderea contractelor colective de muncă la nivel sectorial și național, în așa fel încât să se asigure că un număr cât mai mare de lucrători sunt acoperiți de rezultatele negocierilor;

În privința educației și sănătății DEMOS propune măsuri curajoase, în acord cu politica și valorile pe care și le asumă. Astfel, am remarcat din program

– înființarea unui centru pentru seniori;

– introducerea în curriculum-ul școlar a educației pentru sănătate care să includă și noțiuni de sănătate sexuală și reproductivă; – –

– Introducerea unor politici de prevenire și sancționare a fraudei academice, a corupției academice și administrative, a hărțuirii sexuale și a abuzului de putere ierarhică;

– reactivarea misiunii civice a universității ca spațiu de dezbatere și dialog;

– consolidarea unui statut al universității separat de modelul corporatist, în care studentul este considerat un client

De asemenea, DEMOS propune măsuri clare privind modificarea legislației electorale care să permită accesul mai facil al formațiunilor noi în primării și parlament.

• scăderea pragurilor electorale pentru accesul în Parlament României, Parlamentul European, consilii județene și consilii locale la 3%;

• alegerea primarilor în două tururi de scrutin;

• reducerea sefmnificativă a numărului de semnături necesar înscrierii în cursele electorale;

• eliminarea procedurii de radiere a partidelor;

• finanțarea partidelor politice în funcție de performanța electorală (finanțare per vot); – introducerea cotelor de gen în reprezentarea politică

O măsură inedită a DEMOS presupune reducerea vârstei de la care tinerii pot vota. Astfel, se dorește introducerea votului de la 16 ani la toate tipurile de scrutin, lucru de natură să asigure o reprezentare mai largă a tinerilor în rândul electorilor.

În privința justiției DEMOS reușeste să aducă puncte de asemenea puțin discutate în spațiul public: prevenția comportamentelor de corupție, control reciproc între instituțiile statului, întărirea instituțiilor care combat poliția cu accent pe poliție și parchete, susținerea transparenței prin programe de tip open-data și e-government.

La capitolul protejarea mediului înconjurător, DEMOS își asumă, de asemenea, un proiect clar. Protejarea comunității locale din Roșia Montană prin măsuri clare și fără echivoc.

Am selectat doar câteva dintre cele mai importante capitole din programul DEMOS care conține, de asemenea, capitole referitoare la agricultură, sport, cultură și relația cu Uniunea Europeană.

Marea provocare pe care o văd în acest moment pentru această formațiune va fi atragerea marilor perdanți ai tranziției românești, cetățenii cumplit dezavantajați de decenii de excluziune, austeritate, privatizări și stat minimal, dar am încredere că până la urmă aceste idei progresiste își vor face loc în mintea acestor alegători.

În concluzie, aș vrea să privim optimiști către DEMOS. El reprezintă o formațiune progresistă formată din oameni care își asumă o agendă de măsuri de stânga autentice, nu populism pe bani de la buget.. Să le urăm succes!