Urbanizarea în prima jumătate a comunismului românesc: Hunedoara şi Călan, 1945-1968Mara Mărginean, Ferestre spre furnalul roşu. Urbanism şi cotidian în Hunedoara şi Călan (1945-1968), Editura Polirom, Iaşi, 2015 Lucrările având ca subiect istoria recentă nu sunt o raritate în România. Multitudinea acestora nu este însă direct proporţională cu...
Componenta urbanistică a studiului ”Postcomunismul românesc” Acest articol este partea a opta a unui studiu care urmează să apară într-o variantă prescurtată în revistă Sociologie Românească, nr. 1-2, 2017. Partea a șaptea – despre componenta ecologică, va putea fi citită aici. Orașul socialist s-a dezvoltat cu totul diferit de...
Cum se face că din „generaţia cu cheia la gît” am produs „generaţii cu 101 de chei şi nenumărate ziduri”?În Bucureşti avem o populaţie de aproximativ 2 milioane de locuitori. Dintre aceştia, aproximativ 20% sînt copii şi tineri: 0 – 24 ani. Poate chiar 25%. Las statisticienii să vină...
Silviu Aldea, Reinterpretând simbolurile socialismului (Reinterpreting socialist symbols), Cluj-Napoca, Editura Tact, 2015 Arhitectura și politică au fost dintotdeauna consubstanțiale. Epoca modernă este probabil unul dintre cele mai convingătoare exemple în acest sens. Industrializarea și urbanizarea accelerată au redesenat în profunzime peisajul spațial și social; motricitatea lor, dată de...
Motto: Domesticirea pădurii [nu] indică existența unei conștiințe demografice / Philippe dʼHarcourt O călătorie simplă, aici la doi pași de noi, în arealul Budapesta – Viena – Praga, este perfectă pentru a ilustra marasmul infrastructural din urbea de pe Dâmbovița, Isarlâk-ul nostru, București. Comparată cu Viena, infrastructura Bucureștilor este...
