Un studiu despre esenţa neoliberalismului atotputernic în zonele periferice ale proiectului european
”Neoliberalismul este considerat o paradigmă-cheie și un element constitutiv al transformării post-comuniste. În ceea ce privește economia și politicile economice, există așa-numitul consens Washington, care acționează ca un scenariu/model (nu numai) al neoliberalismului în ceea ce privește transformările din Europa Centrală și de Est. Transformarea post-comunistă, un set complex de procese economice, sociale, politice și culturale, este adesea abordată într-un mod linear, drept o tranziție de la ceva și către altceva. Cu toate acestea, o astfel de linearitate ignoră reprezentările sale hibride și intermitente din contextele foarte specifice din cadrul variatei regiuni care este Europa Centrală și de Est (CEE). Neoliberalismul este un cuvânt la modă, ceea ce înseamnă că tinde să devină ceva destul de vag și autoreferențial. Toată lumea îl folosește, dar nimeni nu definește termenul. În această lucrare, interesul meu privește nu doar noțiunea în sine, dar și în construcția subiectului neoliberal ca o parte compusă (și un ,,produs’’) a proceselor transformatoare din cadrul CEE”, scrie în introducerea către documentul ”Construcția subiectului neoliberal în interiorul capitalismului ,,cool’’ din Europa Centrală și de Est”.
În acest document, apărut originar pe site-ul partenerului nostru Transform!Europe autoarea Veronika Sušová-Salminen (având titlul șiințific de doctor, specialistă în istorie comparată de orgine cehă și analistă politică din Finlanda) încearcă să ajute la înțelegerea în termenii unui fundament ideologic și cultural pe care această transformare a regiunii estice s-a bazat. Mai mult, ea este interesată de unele consecințe ce decurg din această transformare, consecințe care modelează politica din această regiune la un nivel destul de extins în ziua de azi. Regiunea Europei Centrale și de Est este foarte diversă. Această diversitate nu poate fi abordată pe deplin în această lucrare. Prin urmare, autoarea se limitează la câteva exemple din domeniul său de expertiză. De asemenea, ea crede că este foarte foarte important să ținem cont că există într-adevăr multe similitudini și convergențe cu alte regiuni din Europa și nu numai. Veronika Sušová-Salminen este sigură că multe exemple vor avea legătură cu experiențe din alte țări, în timp ce unele dintre ele nu vor fi deloc relevante. Analiza ei nu se limită numai la membrii UE, deoarece, politic vorbind, CEE este mai diversă de atât. Asemănările, alăturile de fenomene și problemele convergente se găsesc adesea și dincolo de granița UE.
Concluziile autoarei:
În opinia mea, viitorul stângii din Europa Centrală și de Est este profund legat de următoarele elemente: cum ar trebui definit populismul de stânga în contextele (naționale) specifice din Europa Centrală și de Est? Ce lanț al echivalențelor ar trebui să constituie o versiune de stânga a poporului? Și, desigur, ce partide și mișcări ar putea (și ar trebui) susține prezența populismului de stânga în sfera publică? Reacția populistă nu este doar de schimbare, ci este un strigăt de ajutor din partea indivizilor “neoliberalizați”, precum și o expresie a anxietății, fricii și nesiguranței din partea celor care au fost ,,lăsați singuri.’’ Întrebarea fundamentală este cum să ne opunem și să redefinim subiectivitățile neoliberale care străbat modurile noastre de-a gândi, simți și acționa. Dacă nu ne vom cerceta propriile inimi și minți și nu ne vom adresa nouă înșine întrebări dificile, nicio schimbare nu va avea loc.
Documentul a fost tradus de Baricada România în limba română.
Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Devino unul dintre ei! Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Avem nevoie de tine! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!
