Zeci de persoane s-au adunat în fața parlamentului bulgar în dimineața zilei 28 octombrie 2020 pentru a-și exprima nemulțumirea față de modificările planificate ale Codul muncii, care sunt în detrimentul salariaților. Scopul acestor modificări este de a legaliza practicile ilegale ale angajatorilor incorecți care își permit să-și exploateze angajații prin muncă peste program
Un protest în fața parlamentului bulgar a cerut deputaților să nu accepte modificările Codului muncii, care permit o creștere a orelor suplimentare admise de la 150 la 300 de ore pe an. Amendamentele sunt în faza finală și trebuie să primească votul decisiv în plen săptămâna aceasta. De asemenea, acestea prevăd o creștere a perioadei de raportare a calculului general al programului de lucru (perioada extinsă este un element al creşterii muncii suplimentare, pentru că ea este permisă numai pentru o anumită perioadă care acum se va extinde – nota traducătorului), extinderea domeniului de aplicare a contractelor de muncă zilieră și eliminarea obligației angajatorilor de a furniza mese calde pentru cei care muncesc în schimburi de noapte.
„Ce înseamnă asta? Anul nostru de lucru de 12 luni ar trebui să devină magic an de 14 luni. Aceasta înseamnă că ziua noastră de lucru de la 8 ore ar trebui să devină 9 ore. Întreaga lume merge spre reducerea programului de lucru. Vedem cum oamenii care lucrează în securitatea muncii explică în mod repetat efectele nocive așa-numitului „burnout” (epuizare emoțională extremă datorată muncii – notă editorului). Se pare că deputații noștri nu știu ce este un burnout”, a declarat în faţa protestatarilor Vanya Grigorova, președinta organizaţiei Bulgaria Solidară și economist la Confederația Muncii Podkrepa, citată de BGNES.
Ea a reamintit cazul în urmă cu câțiva ani, în care o obstetriciană a atacat un bebeluş după o gardă de muncă istovitoare de 24 de ore. Vanya Grigorova a dat, de asemenea, un exemplu cu cazurile frecvente de accidente care implică șoferi ce lucrează în transportul public, accidente pricinuite de cauze similare.
„Cunoaștem argumentele patronilor – nu mai sunt muncitori! Și de ce nu există muncitori? Pentru că patronii nu plătesc! Pentru că o asistentă trebuie să lucreze pentru 700 leva (1742 de lei româneşti) pe lună. De aceea, în prezent, îi auzim pe toți plângându-se că nu avem medici, nu avem asistente medicale, nu avem nici paramedici. În loc să încercăm să îmbunătățim condițiile din țară, facem exact opusul, le înrăutățim. Le înrăutățim, permițând o dublare a orelor suplimentare, pentru o creștere dublă a calculului total al timpului de lucru”, a adăugat Grigorova.
Potrivit acesteia, dacă modificările vor fi aprobate în cele din urmă în a doua lectură în plen, aceasta va duce la un și mai mare „exod al creierelor către Europa de Vest”. Până acum, doar deputații Partidului Socialist Bulgar se opun amendamentelor.
La protest au participat cetățeni și muncitori din diverse domenii, majoritatea reprezentanți ai federațiilor sindicale industriale din Confederația Muncii Podkrepa. Pentru o vreme, manifestanții au blocat traficul pe Bulevardul Țar Osvoboditel, traversând calea pietonală, dar la scurt timp după aceea traficul a fost deschis.
În prezent, conform Codului muncii, munca suplimentară este interzisă, este scris că o astfel de muncă poate fi aplicată pentru activități urgente – precum activități de urgență și dezastre naturale, a explicat Grigorova în faţa Radioului Naţional Bulgar. Cu toate acestea, există și un text despre lucrările începute, care nu pot fi finalizate în timpul programului de lucru – prin acest text se încalcă frontal interdicția de a lucra peste program, a subliniat ea. Prin amendamentul în curs de acceptare, angajatorii încearcă să legalizeze practicile ilegale, susțin ferm protestatarii.
Amendamentele sunt înregistrate în ciuda rezistenței de aproape doi ani pe care Podkrepa a demonstrat-o. Aşa a reieșit din cuvintele rostite de Grigorova la programul „Înainte de toți” la radioul naţional. Presiunea pentru o creștere dublă a orelor suplimentare a început să fie aplicată de la începutul anului 2019, a reamintit ea.
500-600 ore de ore suplimentare au fost acumulate de angajații BDZ Tovarni Prevozi (echivalentul lui CFR Marfă – departamentul companiei de stat de transport feroviar pentru marfă – nota traducătorului), a fost exemplul oferit de Grigorova. Potrivit acesteia, astfel oamenii devin „bombe ambulante”.
”Vrem să se repete Hitrino din 2016 (un accident feroviar în care vagoane au explodat în mers, distrugând un sat şi făcând victime – nota traducătorului)? Vrem un caz repetat în care o obstetriciană suprasolicitată să bată un bebeluș de 4 zile? ”, a mai întrebat ea.
Adesea, orele suplimentare nici măcar nu sunt considerate ca atare. Această muncă este deghizată de așa-numitul calcul general al orelor de muncă și este considerată ca fiind normală şi neplătită, spun alte voci ale sindicatului.
Practicile în Europa pentru munca suplimentară sunt diverse. O creștere de la 200 la 400 de ore în Ungaria, de exemplu, a făcut ca zeci de mii de muncitori să iasă în stradă, a amintit Grigorova.
Nemulțumirea a fost exprimată și la protestul de astăzi împotriva contractelor de muncă de o zi. „De îndată ce vine inspectorul, mai multe astfel de contracte se întocmesc rapid, iar muncitorii zilieri sunt expulzați de pe pământul pe care-l muncesc. Aceste contracte servesc drept alibi pentru continuarea practicii muncii în afara reglementărilor”, a explicat ea, adăugând că sfera contractelor de muncă de o zi în diferite sectoare se extinde. O directivă europeană încearcă să le limiteze, în timp ce noi, în Bulgaria, le extindem într-un mod voluntar, a comentat Vanya Grigorova.
Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Devino unul dintre ei! Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Avem nevoie de tine! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!
