Aproape jumătate dintre bulgari locuiesc în locuinţe supraaglomerate

În timp ce lumea se luptă împotriva COVID-10 prin recomandări privind distanţarea socială, în Bulgaria există o tendinţă tot mai mare ca o parte însemnată din populaţie să locuiască în locuinţe în care nu există un număr suficient de camere adecvate la dimensiunea gospodăriei. De asemenea, Bulgaria este lider în clasamentele pentru deprivare materială, întârziere în plata facturilor la utilităţi, incapacitate de încălzire a locuinței şi altele

(sursă: Pixabay, CC0)

Aproape jumătate din populaţia bulgară locuieşte în locuinţe supraaglomerate, Bulgaria fiind lider în acest clasament la nivelul UE alături de România şi Letonia, anunţă Eurostat.

Datele se referă la anul 2018 şi arată că 41,6% dintre oamenii din Bulgaria locuiesc în case fără un număr suficient de camere potrivite pentru dimensiunile gospodăriei. Acest procent este de peste două ori mai mare decât cel mediu  care se referă la populaţia din UE în aceeaşi situaţie – 17,1%. Bulgaria este una dintre cele câteva ţări care au acordat deja date privind anul 2019, an în care asistăm la o îmbunătățire modestă –  anul trecut 41,1% dintre oamenii au locuit în locuinţe supraaglomerate.

Eurostat publică acestee date în contextul crizei actuale reprezentate de pandemia COVID-19. Lupta împotriva Coronavirusului cere distanţarea socială, izolarea maximă a grupurilor de adulţi şi a grupurilor de risc şi impune munca de acasă, într-o perioadă în care copii sunt de asemenea acasă din cauza şcolilor închise.

”Chiar dacă sunt veseli gospodăriile supraaglomerate se pot simţi într-o mai mare măsură prinşi într-un spaţiu îngust cu copiii, care se joacă în aceeaşi cameră cu părinţii, care încearcă să presteze muncă online în timpul izolării  la domiciliu din cauza coronavirusului. În plus, spaţiul supraaglomerat ar creşte riscul pentru răspândirea virusului”, scrie Eurostat.

(sursă: Eurostat)

Dar datele despre Bulgaria nu reprezintă o noutate. Bulgaria se află în primele poziţii în acest clasament negativ, chiar dacă înregistrează anumit progres în ultima decadă – de la 47,4% la 41,1% în anul 2019. În ciuda acestui fapt în anul 2010 ţara sud-est europeană a fost pe cel de-al patrulea loc în clasamentul negativ. Comparativ cu Letonia şi România, Polonia a fost de asemenea înaintea Bulgariei în 2010 cu 47,5% din populaţie stând în locuinţe supraaglomerate. Dar astăzi doar 37,6% dintre polonezii se mai află într-o astfel de situaţie.

În acelaşi timp, conform unor date dintr-un raport al Băncii Mondiale comandat de Ministerul pentru Dezvoltare Regională şi Îmbunătăţirea Urbană şi citat de ziarul Capital în anul 2017, în Bulgaria au existat 1,2 milioane de locuințe goale. Conform Băncii Mondiale statul are o politică slabă de locuire, iar municipalităţile au o politică de locuire aproape inexistentă.

Cel mai jos în clasament (cu cel mai mic procent din populaţie care locuieşte în locuinţe cu camere insuficiente pentru membrii gospodăriilor stau Cipru – 2,5%, Irlanda, – 2,7%, Malta – 3,4%, Olanda – 4,1% şi Spania – 4,7%. Sub nivelul mediei europene de 17,1% stau Cehia, Suedia, Austria, Estonia, Slovenia, Portugalia, Danemarca, Luxemburg, Franţa, Germania, Finlanda, şi Belgia. Peste această limită se află România, Lituania, Bulgaria, Polonia, Croatia, Slovakia, Grecia, Italia, Lituania şi Ungaria.

În acelaşi timp Eurostat măsoară şi procentul de populaţie din ţările membre care locuiește în locuinţe care sunt suficient de mare pentru mai mulţi membri ai gospodăriei. Este logic că cei care sunt lideri în clasamentul de supraaglomerare stau în partea josa a acestui clasament, chiar dacă sunt anumite diferenţe.

Topul este ocupat de Malta (73,4% din populaţia ei locuieşte în locuinţe cu capacitate mai mare), Irlanda şi Cipru – 71,4%. La celălalt pol se află România (7,3%), Letonia (9,9%) şi Bulgaria (11,5%), dar aici Grecia ne depăşeşte (10,4%). Procentul mediu în UE pentru 2018 este 33%.

Dincolo de datele privind viaţa în locuinţe supraaglomerate se poate adăuga şi faptul că la noi această supraaglomerare poate fi considerată ”veselă” din cauza situaţiei financiare a unei mari părţi din gospodăriile bulgare.

Ţara noastră este lider împreună cu România în statistica Eurostat pentru deprivare materială şi socială din 2018, care s-a manifestat în cazul a 34,3% dintre cetățenii acestor ţări. Media pentru UE este 12,8%.

Bulgaria este şi lider cu privire la numărul gospodariilor, care nu reuşesc să-şi plătească la timp facturile de utilităţi. Asta se întâmplă în cazul a 30,1% dintre gospodăriile bulgare. Situaţia la nivelul UE este mai rea doar în Grecia. Nivelul mediu pentru UE este 6,6%.

Aceste locuinţe supraaglomerate rămân problematice și din punctul de vedere al încălzirii pe timp de iarnă. Bulgaria este lider în statistica privind procentul de populaţie care nu reuşeşte să-şi întreţină locuința suficient de caldă în sezonul rece. Asta e valabil pentru 34% dintre cetățeni, iar media la nivelul UE este de 7%.

(sursă: Eurostat)
(sursă: Eurostat)
(sursă: Eurostat)

traducere: Vladimir Mitev, editare: Maria Cernat

Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Devino unul dintre ei! Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Avem nevoie de tine! Vezi cum ne poţi ajuta – aici! 

Nikolai Draganov

Nikolai Draganov

Are licenţă de sociologie şi masterat de marketing de la Universitatea de Economie Naţională şi Mondiala din Sofia. Începând cu anul 2012 lucrează ca jurnalist politic - în News.bg, agenţia de ştiri BGNES şi BiT TV. În capacitatea sa de reporter parlamentar relatează despre munca celui de al 42-lea şi al 43-lea Parlament Bulgar. Este coautor filmului ”Oamenii invizibili”, care povesteşte despre oamenii fără adapost din Sofia.

vizualizați toate postările

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *