Noi arme bulgăreşti în valoare de 417 de milioane de euro au ajuns la saudiţi

Regatul arab depăşeşte Irakul şi devine cea mai mare piaţa de echipement militar bulgăresc în anul 2017

Boiko Borisov în Arabia Saudită (foto: contul din Facebook al lui Boiko Borisov)

Uciderea columnistului lui Washington Post Jamal Khashoggi în ambasada saudită din Turcia a provocat Germania să anunţe că va îngheţa exportul de armament pentru regimul lui Mohammad bin Salman şi să apeleze către toate celelalte ţări din UE să urmeze exemplul ei. Deocamdată nimeni nu se grăbeşte să facă asta, pentru că politica externă a forţelor de bază din UE, precum şi cea a Statelor Unite, se pare că e dependentă de comenzile militare ale Arabiei Saudite. Numai Norvegia, care nu face parte din UE, a decis să îngheţe exportul de echipament militar către regatul arab.

În octombrie 2018, Spania a decis să blocheze exportul de 400 de bombe cu ghidare prin lazer în valoare de 9 milioane de euro, după ce o lovitură aeriană saudită cu o astfel de bombă, produsă de SUA, a distrus un autobuz şcolar în Yemen, omorând 50 de persoane, majoritatea dintre ei copii. Intervenţia Arabiei Saudite în apărarea guvernului din Yemen împotriva rebelilor houthi, susţinuţi de Iran, a provocat o criză umanitară fără precedent în ţară. Însă numai cu o săptămână mai tărziu, Spania a decis totuşi să-şi îndeplinească contractul, din cauza unor dubii că statul arab s-ar putea retrage din contractul pentru construirea de cinci nave militare pentru 1,8 miliarde de euro.

În contextul acestor îngrijorări, Bulgaria continuă să păstreze tăcere în privinţa relaţiilor ei cu regatul, şi mai ales în privinţa contractelor militare. Ministrul de externe, Ekaterina Zaharieva, şi-a permis doar să repete poziţia UE pentru ”o investigaţie completă” a uciderii lui Khashoggi. La sfârşitul anului trecut o delegaţie bulgară, în frunte cu premierul Boiko Borisov, a vizitat Arabia Saudită pentru a discuta cu regele ”nevoia de colaborare între ambele ţări în domeniul inovărilor, energeticii, turismului, transportului şi ştiinţei”, precum şi despre deschiderea de ambasadă bulgară, pentru care guvernul a dat 1,6 milioane de leva (3,82 milioane de lei româneşti).

Oficial, exportul militar n-a fost dintre temele discutat în cursul vizitei. Însă pentru anul 2017 92% din exportul mărfurilor bulgăreşti către regat se datorează sectorului de armament. Bulgaria marchează un an succesiv al creşterii bruşte a acestui gen de export către Arabia Saudită – cu 75% până la 417 milioane de euro sau peste 800 de milioane de leva (1,908 miliarde de lei româneşti). Astfel ţara arabă devine cea mai mare piaţa de armament pentru Bulgaria, 34% din exportul bulgăresc de armament fiind îndreptat către ea. Pe locul doi se află Irakul cu 144 milioane de euro. Numai cu 5 ani în urmă, Bulgaria practic nu a avut export de armament către Arabia Saudită.

Creşterea comerţului coincide cu escaladarea acţiunilor militare din Yemen şi Siria şi cu dificultăţile crescende ale saudiţilor de a obţine arme de la unii dintre partnerii lor tradiţionali. Pentru comparaţie – în anul 2017 exportul german de arme către regat este în valoare de 260 milioane, iar în anul 2012 el a fost de cinci ori mai mare.

După anul 2012 exportul bulgăresc de echipament militar se îndreaptă prioritar către Orientul Mijlociu. O mare parte dintre el îndreptându-se spre Irak şi Arabia Saudită de unde ajunge în Siria.

Un alt partener militar mare al Bulgariei în aceşti ani este Afghanistanul. Din această ţară, precum şi din Irak şi Siria venea cea mai mare parte a refugiaţilor, care traversau graniţele şi teritoriul Bulgariei în timpul crizei migraţioniste, care a început la sfârşitul anului 2013, şi a culminat în anii 2015-2016.

Refugiaţii au devenit tema de bază la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din Bulgaria şi au fost pretextul pentru a construi un gard pentru 200 milioane de leva (477 milioane de lei româneşti) pe graniţa cu Turcia. Chiar dacă naţionaliştii, Partidul Socialist Bulgar şi Rumen Radev au folosit ”cartea refugiaţilor” în campaniile lor electorale, nimeni dintre ei încă nu a prezentat ca o problema escaladarea acţiunilor militare din regiune, sprijinită şi de exportul bulgăresc de arme către aceeaşi regiune.

Exportul acestei branşe a crescut de cinci ori în ultimii cinci ani, în mare parte datorită vânzărilor către Orientul Mijlociu:

Postări asemănătoare

Ivailo Atanasov

A absolvit Liceul de Matematică din Kiustendil și Filosofie în Universitatea din Sofia. Se interesează de liberalismul claisc și de economie politică, de materialism francez și german, de teorie și istorie științei, șamd. Face doctorat despre vederile filosofilor engleze privind originea puterii. A publicat analize politice în presa periodică. A fost profesor de discipline filosofice în Razgrad în anul școlar 2015/2016. Între timp a devenit alergător de ultramaraton și a câștigat Turul Muntelui Vitoșa.


Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu, E-mail adresa Dvs. nu va fi publicat