Bulgaria: Cei mai bine plătiţi 1% primesc cât primesc în total cei mai prost plătiţi 50%

Datele ministerului de finanţe despre impozitarea veniturilor prezintă dimensiunile adevărate ale inegalităţilor din ţară

Vieţi paralele (foto: Cartoon Movement)

Acest articol a fost publicat pe 2 aprilie 2018 pe secţia bulgărească a site-ului Baricada.

Cele mai bine plătite 1% dintre persoanele ocupate primesc aproape 1/5 din toate veniturile pe ţara, devine clar din datele Agenţiei Naţionale pentru Venituri (ANV) referitor la veniturile declarate pe 2016. Aceste date au fost anunţate săptămâna trecută de ministrul finanţelor, Vladislav Goranov, ca răspuns la întrebărea pusă de deputatul Lalo Kirilov. Este vorba de 33 000 de persoane care fac parte din grupul persoanelor cu bază lunară medie de impozitare (adică venitul net după deducerea contribuţiilor sociale) de peste 5000 de leva (2556 de euro). Având în vedere impozitul pe venituri plătit, se vede că baza medie de impozitare pentru acest grup este de peste 13 000 de leva (6647 de euro), ceea ce înseamnă că inegalitatea veniturilor în grupul celor mai bogaţi 1% dintre angajaţi este considerabilă din cauza cotei veniturilor supramari.

Datorită lor, acest grup primeşte peste 19% din venitul – calculat pe baza impozitului plătit asupra veniturilor. Sunt posibile mici deviaţii din cauza facilităţilor de impozitare, cum ar fi donaţiile, contribuţiile pentru asigurare socială adiţională voluntară sau asigurări – lucruri care sunt posbile într-o măsură mai mare pentru persoanele din grupurile cu venituri mari.

Trebuie să menţionăm că datele de la ANV arată o mult mai mare inegalitate a veniturilor, decât cea înregistrată de Institutul Naţional de Statistică. Cauza este că INS operează cu date despre numărul reprezentativ de gospodării, date pe care apoi le extrapolează. Astfel Institutul Naţional de Statistică omite segmentul celor suprabogaţi, care reprezintă un număr statistic nesemnificătiv, dar care dispun de o mare parte din bogaţia naţională. În schimb, serviciul fiscal dispune de un tablou complet (al veniturilor legale), datorită declaraţiilor persoanelor şi a documentelor contabile ale fimele.

Veniturile celor mai bogaţi 1% dintre cei ocupaţi sunt aproape egale cu veniturile pe care le primesc 50% dintre angajaţii cei mai prost plătiţi*, cu venit net care după plata asigurărilor şi după impozitare este de aproximativ 500 de leva (256 de euro). Din acest grup fac parte şi angajaţii cu salariu minim, o parte semnificătivă dintre cei care singuri îşi plătesc asigurările sociale, precum şi persoanele angajate la munci sezoniere, sau cu program de lucru parţial. Peste ¼ dintre angajaţi declară un venit mediu lunar de sub 250 leva (128 de euro).

Tabelul de jos arată numărul de angajaţi din grupurile respective de venituri şi partea incasărilor totale provenite din taxa unică de impozitare, care corespund aproximativ cu partea de venituri:

(sursă: Agenţia Naţională pentru Venituri, Bulgaria)

Se vede că în 2016, 82,5% dintre toţi angajaţii declară o baza de impozitare de până la 1000 de leva (512 de euro), ceea ce înseamnă că după impozitarea cu taxă de 10%, ei dispun cu 900 de leva (460 de euro). Majoritatea dintre aceste persoane fac parte din grupul persoanelor care dispun de o sumă de sub 540 de leva lunar, grup din care fac parte şi persoanele cu salariu minim pe economie.

Inegalitatea este la un astfel de nivel,şi o scara moderată de impozitare progresivă ar putea asigura bani pentru întoarcerea minimului neimpozabil, care în 2008 a fost eliminat împreună cu introducerea taxei unice de impozitare. Asta ar lasa mijloace suplimentare pentru consum în buzunarele celor 4/5 dintre cei ocupaţi şi ar fi un stimulent semnificativ pentru economia locală. În acelaşi timp ar fi schimbat tendinţa pentru creşterea inegalităţii veniturilor din ţară.

Tabelul de jos arată repartizarea plătitorilor de impozit pe categorii de venituri. Ei reprezinta sub jumătatea din întreagă populaţie – avându-se în vedere că bătrânii, copiii, elevii şi studenţii, sau persoanele neactive nu plătesc astfel de impozit:

(sursă: Agenţia Naţională pentru Venturi, Bulgaria)

Datele anunţate pentru perioadă între anul 2012 şi anul 2016, arată tendinţe pozitive, care se datorează în cea mai mare măsură creşterii veniturilor, vehiculată de creşterea economică, creşterea salariului minim şi de reducerea şomajului. Numărul persoanelor care declară un venit lunar de impozitare de până la 250 de leva, a scăzut cu peste 280 000 de persoane (26%). Grupul cu venituri între 250 şi 600 de leva (128 şi 307 de euro), din care fac parte şi angajaţii cu salariul minim rămâne la acelaşi nivel de 1,1 milioane de persoane.

Grupul persoanelor cu venituri între 600 (307 de euro) şi 1000 de leva (512 de euro) a crescut cu 25%, iar grupul cu venituri între 1000 (512 de euro) şi 5000 de leva (2556 de euro) – cu 61%. Aceste schimbări demonstrează că veniturile mari cresc mai repede decât cele mici, indiferent de creşterea salariului minim. Asta corespunde cu datele pentru inegalitatea veniturilor, care creşte stabil în această perioadă. Diferenţa în coeficientul Gini cu UE este semnificativă:

(sursă: Eurostat)

Anume inegalitatea veniturilor este unul dintre factorii definiţi de Comisia Europeană ca fiind ”critici pentru Bulgaria, împreună cu marea pondere a persoanelor aflate în risc de săracie sau de excludere socială, şi efectul limitat al transferurilor sociale pentru limitarea sărăciei. În cazul cotei unice de impozitare a veniturilor şi al cheltuielilor relativ reduse pentru protecţie socială, aceste transferuri nu produc aproape nici un efect pentru reducerea inegalităţii. Numărul persoanele din Bulgaria care trăiesc în sărăcie după redistribuirea mijloacelor prin buget, a crescut de la 21,2% în 2012 până la 22,9% în 2016, indiferent de creşterea economică continuă. În medie pentru UE de asemenea există o creştere a acestui indicator – de la 16,8% la 17,3%.

În timp ce impozitul pe venituri este unic, taxele pe consum (TVA, taxe vamale, accize) practic sunt regresive, fiindcă persoanele mai sărace cheltuiesc întregul său venit pentru necesităţi de consum, iar cei ceva mai înstăriţi pot şi să economisească bani. Contribuţiile sociale de asemenea reprezintă un fel de impozit regresiv, din cauza plafonului asupra venitului de asigurare, ceea ce înseamnă că toate persoanele cu un venit brut de peste 2600 de leva (1329 de euro) au plătit la fel – câte 335 de leva (171 de euro) în anul 2016. În anul respectiv, un număr mai mic de 104 000 de persoane cu venituri lunare peste această sumă au plătit mai mici contribuţii sociale ca pondere din veniturile sale, decât cele 2.976 milioane de persoane mai sărace. Dacă acest impozit ar fi fost unic şi nu regresiv, sistemele sociale ar fi primit în 2017 venituri cu 700 milioane de leva (358 milioane de euro) în plus.


* Datele, comunicate de ANV şi de ministerul finanţelor, arată că 64% dintre cei mai săraci angajaţi (cu bază de impozitare de până la 600 de leva) declară 24,3% din totalul încasărilor din impozitarea veniturilor. Asta înseamnă că jumătatea de jos a populaţiei primeşte aproximativ 19% din venitul primit de acel 1% dintre angajaţi.

Ivailo Atanasov

A absolvit Liceul de Matematică din Kiustendil și Filosofie în Universitatea din Sofia. Se interesează de liberalismul claisc și de economie politică, de materialism francez și german, de teorie și istorie științei, șamd. Face doctorat despre vederile filosofilor engleze privind originea puterii. A publicat analize politice în presa periodică. A fost profesor de discipline filosofice în Razgrad în anul școlar 2015/2016. Între timp a devenit alergător de ultramaraton și a câștigat Turul Muntelui Vitoșa.


Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu, E-mail adresa Dvs. nu va fi publicat