Fostul președinte a fost asociat cu anticomunismul şi anticorupția. În 2016, împotriva acestuia s-a declanșat o urmărire penală pentru spălare de bani, iar pe 20 septembrie 2019 Curtea de Apel București l-a declarat colaborator al Securității
Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a ieșit cu decizia că fostul președinte Traian Băsescu a fost colaborator al Securității. Băsescu respinge decizia, declarând, ca mai totdeauna, că n-a avut asemenea relații cu Securitatea. În timpul socialismului el a fost căpitan de navă.
Curtea de Apel a confirmat cererea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care solicita să se stabilească că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității. În cererea se arată că fostul președinte şi-a turnat colegii şi a menținut legătura cu Securitatea ca persoană de sprijin până spre finalul regimului comunist. Sunt atașate documente de la SRI şi MApN.
„Nu îl comentez (procesul, n.r.), trebuie să mă apăr. Avem puncte de vedere total diferite, eu și CNSAS, ne va împăca un al treilea, judecătorul. (…) Hai să vedem procesul”, a declarat fostul președinte Traian Băsescu, la Curtea de Apel București.
Decizia Curții nu este una definitivă. Indiferent de asta, anunțul deciziei a fost întâmpinat cu un val de ironii în spațiul Facebook românesc. Epoca lui Băsescu în politica românească a durat 10 ani – între 2004 şi 2014. Din 2016 a fost senator, după alegerile europarlamentare din 2019 fiind ales euro-deputat.
Președinția lui Băsescu a divizat radical societatea românească. Fostul președinte a impus o manieră personală de a face politică, cu un nivel al comunicării la cote de avarie. În plus, măsurile guvernelor susținute de el au dus la sărăcirea populației şi la creșterea contradicțiilor societale. S-a întâmplat asta în timpul crizei economice mondiale. După ce în perioada de creștere economică de dinainte de 2008 salariile din sectorul bugetar și pensiile au crescut, guvernul Boc a tăiat cu 15% pensiile şi cu 25% salariile din sectorul de stat, iar România s-a împrumutat de 20 miliarde de euro de la instituțiile financiare mondiale, cu FMI cap de listă. După modificări ale Codului Muncii şi Legii Dialogului Social, sindicatele au fost puternic slabite.
În această perioadă Băsescu a fost politicianul preferat pentru clasa urbană de mijloc, acțiunile acestuia venind în detrimentul maselor paupere. În primele luni ale anului 2012, după ce ani la rând își întărise puterea, Băsescu a făcut o greșeală şi, pentru prima dată, a trebuit să facă un pas înapoi. Băsescu a vrut să înfrângă rezistența lui Raed Arafat, fondatorul SMURD, pentru a-și atinge scopul, respectiv privatizarea sănătății. Arafat, care se bucura de sprijinul societății civile, a demisionat din cauza presiunii, iar apoi au izbucnit proteste, unele asemănătoare cu mișcarea Indignados. Ulterior, guvernele sprijinite de Băsescu s-au prăbușit, manevrele politice aducând Partidul Social Democrat la putere.
Ca președinte, Băsescu și-a confecționat o imagine de unificator al celor două ideologii ale tranziției românești – anticomunismul şi anticorupția. Astăzi însă accentul cade diferit, ipocrizia lui de șmecher ce a servit puterea şi înainte și după 1989 venind în prim-plan. Acțiunile lui au rănit oamenii onești ce au trăit tranziția mincinoasă impusă de politicieni precum Băsescu. După o înțelegere cu premierul Victor Ponta, Băsescu a numit-o pe Laura Koveşi șefă a procuraturii anticorupție DNA, iar după ce a plecat de la Cotroceni urmărirea penală pentru spălare de bani a început și împotriva lui.
De ani de zile în România se desfășoară un proces de înlocuire a elitelor tranziției cu altele noi. Numind-o pe Koveşi ca șefă DNA, Băsescu a sprijinit acest proces. Dar el a căzut victimă propriei reforme. În cursul anilor el a fost lăudat de un grup de intelectuali, ”intelectualii lui Băsescu”, pentru pozițiile lui categorice împotriva comunismului şi în apărare culturii şi a spiritului românesc. Oponenții lui îl considerau unul dintre cei doi mari politicieni ai tranziției – împreună cu Ion Iliescu. Dar astăzi simpatia pentru fostul președinte e epuizată. El nu numai că a căzut victimă a demonilor fabricați de el, dar ”noile” elite îl resping la un nivel pur etic.
În analiza sa ”Omul fără inimă”, editorul-șef al site-ului g4media, Dan Tăpălaga, portretizează personalitatea lui Băsescu astfel: ”Turnătorii ar trebui să se abțină, totuși, de la demascarea altor turnători. Turnătorii de rând nu au legitimitatea de a condamna comunismul. Doar oamenii fără inimă o pot face și se pot dedubla în asemenea măsură, încât să uite cine au fost cu adevărat.”
În epoca lui Băsescu asemenea analize dure scriau doar stângiștii grupați în jurul CriticAtac, aceștia chiar publicând un volum cu articole despre fenomenul Băsescu în politica românească. Acum nemulțumirile față de fostul președinte sunt mult mai ample. A fost Băsescu folosit în jocul politic, pe care atât de mult timp el însuși credea că-l stăpânește? Foarte posibil că fostul președinte s-ar abține de la un astfel de comentariu, mulțumindu-se să bâiguie: ”să vedem cum se va încheia procesul”.
