De ce am votat cu AVIZ NEGATIV proiectul de buget și celelalte propuneri legislative privind măsurile bugetar-fiscale ale guvernului Cîțu?

Avem de a face cu ”Un stat care acționează împotriva statului. Un stat puternic care salvează companiile private prin ajutoare, și care mimează că este un stat slab, cu bani puțini, atunci când trebuie să susțină forța de muncă, astfel încât aceasta să aibă un trai decent”, afirmă Enikö Vincze

Enikö Vincze (sursă: Enikö Vincze)

Constituția României: România este stat de drept, democratic şi social (Art 1, Alin 3). Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent (Art. 47. Alin 1).

Avizul negativ pe care l-am dat săptămâna aceasta în calitatea mea de membră a Comisiei pentru drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, egalitatea de şanse şi de tratament din cadrul Consiliului Economic și Social al României, a fost un vot împotriva guvernului neconstituțional. Pentru că este un guvern total iresponsabil, în condițiile recesiunii economice și prelungirii pandemiei, față de milioanele de cetățeni români care trăiesc în sărăcie sau suferă de privațiuni materiale și locative severe, inclusiv față de cei peste 40% dintre salariați care câștigă salariul minim pe economie, sau cei 15% dintre lucrători care sunt în sărăcie. Un guvern decis să nu audă recomandările Comisiei Europene cu privire la tranziția economică care trebuie să fie o tranziție justă din punct de vedere social. Un guvern PNL-USR-PLUS-UDMR care este decis să repete greșelile criminale ale războiului din perioada 2010-2012 purtat de guvernul PDL împotriva statului responsabil față de bunăstarea cetățenilor țării pe care o guvernează. Un guvern care încalcă Constituția României cu privire la statul Român ca stat social care ar trebui să asigure un trai decent tuturor. Un stat care acționează împotriva statului. Un stat puternic care salvează companiile private prin ajutoare, și care mimează că este un stat slab, cu bani puțini, atunci când trebuie să susțină forța de muncă, astfel încât aceasta să aibă un trai decent

Începem să ne obișnuim și noi aici, la periferia capitalismului global, cu crizele sistemice ciclice ale capitalismului, știm că modul în care se soluționează o criză contribuie la declanșarea următoarei crize, dar tot este incredibil că trebuie să trăim pe pielea noastră cum triburile politicienilor neoliberali, în mod ciclic, împing populația României înspre culmi tot mai insuportabile ale sărăciei și umilinței. Și tocmai acum, când îi auzim spunând, cu o jumătate de gură, că trăim o epocă cu o șansă unică, cea a zecilor de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană României ca să își revină din criză, îi vedem acționând, de data asta prin bugetul de stat, în numele redresării economiei, împotriva oamenilor.

Prin declarația sa supărată de ieri, Florin Cîțu încerca să descalifice Consiliul Economic și Social al României, afirmând că acesta este „un consiliu politic, cu membri plătiți din bani publici, dar fără vreun fel de răspundere pentru votul lor”, comparându-l cu Consiliul Fiscal al „profesioniștilor”. Evident, până și furia fostului economist-șef-al-ING-Florin-Cîțu este manipulatoare. Pentru că vrea, printre altele, să desființeze tot ceea ce nu îi convine și tot ceea ce urăște, proiectându-se într-o falsă poziție non-politică profesionistă. Pentru că vrea să atragă în războiul lui toți actorii sociali, punându-i în opoziție printre altele pe angajații de la stat cu cei de la privați, sau pe cei tineri cu cei în vârstă, sau economia cu oamenii, sau pe cei productivi cu cei neproductivi, de parcă el și sfera sa bancară ar fi reprezentanții majori ai economiei productive. Dacă nu era el, marele candidat Florin Cîțu la marele post de „Margaret Thatcher al României” ar fi trebuit să dea de înțeles în acest moment că a înțeles întregul mesaj al Consiliului Fiscal. Conform celui din urmă este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 pe seama reducerii ponderii în PIB a chetuielilor de personal, a celor cu bunuri și servicii și a celor cu asistența socială. CF apreciază că aceasta ar putea proveni din: îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor și portițelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale și a concurenței fiscale neloiale și optimizarea ratelor de impozitare/taxare. (sursă: G4Media)

Într-una din poziționările mele în cadrul comisiei CES din care fac parte, față de măsurile bugetare propuse de guvernul Cîțu, spuneam: în vederea creării spațiului fiscal dorit pentru susținerea investițiilor publice, dar și a nivelului de trai decent (conform valorii coșului de consum minim decent), este nevoie de modificarea sistemului de taxe și impozite, și anume de: introducerea impozitării progresive a veniturilor, creșterea impozitului pe profit și afaceri mari, îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor.

Prezint mai jos alte câteva opinii punctuale formulate de mine în acest context, pe baza cărora am dat aviz negativ propunerilor privind măsurile bugetar-fiscale ale guvernului:


În expunerea sa de motive, Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021 afirma, că implementarea acestei legi nu are impact social. Cât se poate de fals. Pentru că, proiectul pentru reducerea deficitului bugetar în 2021 de la 9.8% din PIB cât a fost în 2020, la 7.42% din PIB, precum și creșterea datoriei publice la 55% din PIB cu siguranță vor avea efecte sociale drastice. Apoi, nu puteam să fiu de acod cu înghețarea salariilor, a valorii punctului de pensie, sau reducerea subvențiilor de transport acordate studenților. Și nici cu derogarea de la principiul transparenței și obligației de a face publice și de a menține în dezbatere toate informațiile necesare evaluării modului de implementare a politicilor fiscale și rezultatelor acestora (art 14 alin (1) din Legea 69/2010).


Impactul social al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 a fost definit într-un mod cât se poate de confuz de autorii săi, probabil cu scopul de a induce în eroare evaluatorii superficiali. În mod absurd și chiar pervers, în expunerea sa de motive propunerea afirma că această lege contribuie la reducerea marginalizării sociale. Desigur, nu preciza cum se poate reduce marginalizarea socială prin pensiile mici și ajutoarele sociale care mențin oamenii în risc de sărăcie, adică la venituri de sub 60% din venitul median. Precum nu s-au precizat nici efectele ne-majorării indicatorului social de referință la ajutoarele sociale asupra stării de sărăcie a beneficiarilor acestor ajutoare. Nu s-a arătat, în ce măsură susține ajutorul de șomaj la valoarea actuală traiul decent al lucrătorilor care și-au pierdut locul de muncă, sau altfel spus, efectele ne-majorării indicatorului social de referință la ajutorul de șomaj asupra stării de sărăcie a beneficiarilor acestui ajutor. Nu s-a măsurat ce efecte are înghețarea punctului de pensii asupra situației economice a pensionarilor cu pensii mici în condițiile scumpirii energiei și a tuturor bunurilor de pe piață. Nu s-a evaluat impactul înghețării veniturilor menționate mai sus asupra ratei sărăciei din România, în condițiile în care este foarte probabil ca această rată a sărăciei să crească exact de pe urma unor astfel de legi, deci, încă odată, este absurd și pervers să afirmi că o astfel de lege reduce marginalizarea socială. Într-un final, dar nu în ultimul rând, nu s-a evaluat ce efecte are înghețarea veniturilor mai sus menționate asupra obiectivului prevăzut în Strategia Dezvoltării Durabile 2030 privind reducerea sărăciei în România cu 50% până în 2030.


Nu am putut acorda aviz favorabil Legii bugetului de stat, pentru că am convingerea, că susținerea companiilor prin ajutoare de stat nu ar trebui să se facă cu prețul reducerii cheltuielilor bugetare, mai ales ale acelor cheltuieli bugetare care ar trebui să vină în sprijinul cetățenilor cu venituri (salarii, pensii, ajutoare de șomaj, ajutoare sociale etc) mici în contextul recesiunii economice și creșterii continue a costurilor vieții. Nu am fost de acord cu discrepanța între bugetele prevăzute ale diverselor ministere față de execuția bugetară a lor în anul 2020. Propunerea Guvernului prin această lege a fost creșterea bugetului Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului la 6,59 miliarde (ceea ce înseamnă o creștere de 186% lei față de execuția bugetară din 2020), în timp ce Ministerului Muncii și Protecției Sociale i-ar fi acordat un buget mai mare doar cu 10% față de execuția bugetară din 2020, iar bugetului Ministerului Dezvoltării chiar mai puțin decât execuția din 2020, și anume cu 19,19%. Și, desigur, este inacceptabilă enorma greșeală a premierului Cîțu de a aloca Ministerului Sănătății pentru 2021 doar 17,53 miliarde de lei, un buget mai mic cu 11% faţă de cele 19,74 miliarde de lei, execuţia estimată a acestui minister pe 2020. În condițiile recesiunii economice și prelungirii pandemiei, în care Guvernul USR-PNL-USR-PLUS și-a propus să taie costurile celor care suferă cel mai mult de pe urma acestora, nu puteam să fiu de acord cu creșterea bugetului Ministerului Apărării Naţionale (la 22,7 miliarde lei, cu 3% mai mult față de 2020) și al Ministerului Afacerilor Interne (la 21,5 miliarde lei, cu 3,8% mai mult față de execuția 2020). Considerând că înghețarea salariilor bugetarilor la nivelul lunii decembrie 2020 și înghețarea punctului de pensii este o altă manifestare a războiului guvernului față de statul responsabilității sociale, desigur și aceste prevederi ale Legii bugetului de stat m-au făcut să nu îi dau aviz favorabil.


Săptămâna aceasta ne-a mai fost transmisă spre evaluare și Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Urmând o tactică legislativă nepermisă, adică împachetând în aceeași ordonanță multiple subiecte, probabil ca să îi facă pe evaluatori să uite abordările greșite ale multora în cazul în care observă ceva minuscul pozitiv la câteva, per ansamblu acest proiect de OUG fost încă o încercare din partea Guvernului de a face presiune pe noi să acceptăm tăieri ale unor costuri care ar avea menirea să susțină oamenii în aceste vremuri dificile. Desigur, nu pot să nu fiu de acord cu nevoia de măsuri în vederea îmbunătățirii procesului de vaccinare astfel încât toată lumea să aibă acces la vaccin în timp util, dar susțin, că, cu acest scop, trebuie identificate alte proceduri fiscale, și nu cea, de exemplu, a nerespectării majorării punctului de pensii conform Legii sistemului public de pensii din 2019.

Formularea înscrisă în acest proiect OUG a fost demnă de un tehnician al tăierii din pix. OUG pur și simplu a vrut să abroge articolele din Legea nr. 127/2019 care prevedeau etapele majorării punctului de pensii, printre altele majorarea promisă pentru septembrie 2021, dorind să mențină doar următorul alineat: „Începând cu anul 2022 valoarea punctului de pensie se majorează cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă cel mult 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat…” Evident, nu poți da aviz favorabil pentru așa ceva.


Cunoscând natura acestui guvern, nu mă mir, dar mă revolt în fața modului manipulator în care conducătorii săi doresc să ne convingă de dreptatea lor. Ce fac ei? Ne spun că este nevoie de aceste măsuri bugetare pentru a răspunde la Recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 cu privire la deficitul public din România de la acea oră. Dar nu ne spun că între timp, Comisia Europeană a flexibilizat instrumentul controlului fiscal, și că masiva creștere a deficitului bugetar de atunci se datorează ajutoarelor de stat acordate companiilor private fără condiționări. Precum anul trecut nu au avertizat populația cu privire la consecințele acestei politici de salvare a economiei. (Vezi despre asta în articolul meu din 27 mai 2020).

Citind mai departe proiectul OUG de mai sus, acest guvern mă revoltă și mai mult când repetă (și aici) în mod unilateral nevoia stringentă de „a susține mediul de afaceri și partenerii externi”. Dar de ce să ne mirăm din partea premierului pentru care „promisiunea de creștere a pensiilor cu 8% a fost în programul electoral și nu în cel de guvernare”, că nu îl preocupă deloc susținerea din partea populației. Nu ne mirăm, dar nu putem să nu ne revoltăm! E treaba lui dacă este un mincinos și nu îl preocupă susținerea populară. Dar este treaba noastră a tuturor că a ajuns premier și a creat un guvern criminal căruia nu îi pasă deloc de viața oamenilor, și face tot posibilul să îi discrediteze pe cei care îl contrazic.

Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!

Baricada România dezvoltă un canal din Telegram cu conţinut inedit, axat pe luptele muncitoreşti din România şi din lume, care poate fi accesat aici: Baricada România mai poate fi urmărită pe Twitter: şi are mai multe video interviuri pe canalul său din YouTube.

Avatar

Enikő Vincze

Profesor în sociologie la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, activistă pentru dreptate locativă în cadrul Căși sociale ACUM! din Cluj şi în Blocul pentru Locuire. Are cercetări și publicații despre naționalism, rasism, dezvoltare spațială și urbană inegală în capitalism, locuire și inegalități, feminism. Predă cursuri în tematica Europei sociale, și a sociologiei relațiilor internaționale.

vizualizați toate postările

1 comentarii la “De ce am votat cu AVIZ NEGATIV proiectul de buget și celelalte propuneri legislative privind măsurile bugetar-fiscale ale guvernului Cîțu?

  1. Sunteți în asentimentul multor cetățeni ai României, felicitări pentru luarea de poziție! Sper la o mai mare eficientizare a demersurilor dumneavoastră!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *