ARTE: Jurnalismul bulgăresc marginalizat

Media, politica şi economia din Bulgaria sunt strâns legate, ceea ce influenţează inevitabil jurnalismul, se spune într-o analiză a postului tv european

Boiko Borisov (foto: YouTube)

Acest articol a fost publicat pe 15 octombrie 2018 pe site-ul televiziunii publice francezo-germane ARTE. Baricada il prezintă aici într-o versiune prescurtată. Între persoanele intervievate în text este prezentă colaboratoarea Baricadei, Iulia Vladimirova.

Trei jurnalişti au fost ucişi pe teritoriul UE în mai puţin de un an. Motivul pentru uciderea jurnalistei bulgare, Victoria Marinova, după investigaţia realizată până în prezent, nu are legătură cu munca ei. Indiferent de asta, rămân multe suspiciuni, inclusiv din cauza stării îngrijorătoare a libertăţii de expresie din Bulgaria.

Anul acesta ”Reporteri fără frontiere” a situat Bulgaria pe locul 111 din cele 180 de țări, referitor la libertatea de expresie. În felul acesta, Bulgaria nu numai că ocupă ultimul loc din Balcani, dar şi din întreaga UE. Bulgaria se află în aceeaşi categorie ca Turcia şi Rusia. Presiunea politică, autocenzura jurnaliştilor şi peisajul mediatic, care se află în mâinile câtorva figuri cheie ale elitei economice, marchează media din Bulgaria.

 

Puterea magnaţilor mediatici

Delyan Peevski este omul care deţine majoritatea caselor de producție media din Bulgaria. Şi nu numai atât. În 2013, juristul a fost nominat ca şef al serviciului de siguranţă DANS. Alegerea netransparentă a lui Peevski se baza pe o modificare dubioasă a legii şi a provocat mari proteste. Mulţi jurnalişti l-au acuzat atunci pe fostul premier Oreşarski că a făcut posibilă modificarea legislativă numai pentru a fi numit Peevski. Parlamentul a trebuit să-şi retragă alegerea. Ca magnat media, Peevski nu numai că deţine mari media în ţară, dar, prin companiile lui, este şi unul dintre agenţii cei mai mari de publicitate pe piaţa bulgărească de profil. Pentru acele media care şi-au asumat obiectivul de a descoperi cazuri de corupţie în politică şi în afaceri, este aproape imposibil să se finanţeze.

Funcţionarea pieţii de publicitate a fost de mult timp criticată din cauza lipsei de transparanţă. O parte din finanţare se face cu bani din UE şi se coordonează de Consiliul de miniştri. Publicul larg însă vede aici o lipsă de transparenţă şi de control în distribuirea banilor.

În opinia docentului Todor Todorov – profesor de filosofie la Universitatea din Sofia ”Sfântul Kliment Ohridski”, cauza pentru care oligarhi ca Delyan Peevski au o astfel de influenţă, sunt problemele structurale din ţară. ”Aici este vorba despre o simbioză între lumea criminală în politică şi puterea mediatică.” În opinia filosofului, magnatul media este numai un reprezentant al problemelor reale din ţară. ”Cred că Delyan Peevski s-a transformat într-un simbol al acestor figuri din umbră ale oligrahiei din Bulgaria. Aceasta nu este o problemă personală, ci o problemă structurală.” Sub conducerea lui Boiko Borisov şi a magnaţilor economici precum Peevski, nu este posibil să existe pluralism în mass-media. În opinia lui Todorov acestea sunt cele două feţe ale aceleaşi monede.

 

Distribuire netransparentă a banilor din UE

În ultima sa emisiune jurnalista Victoria Marinova a difuzat un interviu cu jurnalistul de la „Bivol” Dimităr Stoyanov şi cu jurnalistul român, Attila Biro (Rise Project) despre reţinerea lor în timpul investigaţiei unor abuzuri cu fonduri europene. Politicieni şi oligrahi cunoscuţi din ţară au fost acuzaţi de corupţie. În afară de asta, cazul s-a referit la unele proiecte de stat în construcţii, finanţate cu bani europeni. După cele povestite de reporteri, ei au fost reţinuţi de poliţie, deşi au spus că sunt jurnalişti. Abia după implicarea consulului român cei doi reporteri au fost eliberaţi. A urmat un protest public în faţa Palatului Justiţiei din Sofia împotriva reţinerii lor nefondate. Poliţia a respins acuzaţiile potrivit cărora ar fi acționat ilegal.

Un alt caz semnificativ este concedierea jurnalistei Lili Marinkova. Ea a lucrat pentru Radioul Naţional Bulgar şi puţin înainte de alegerile prezidenţiale a fost concediată. În momentul acela proaspăt numitul director general, Alexandar Velev, a declarat că Marinkova urmează să se pensioneze. Aceea a fost prima decizie luată de el în noua lui funcţie.

Jurnalista este cunoscută cu atitudinea sa critică către guvernul bulgar. Într-una dintre ultimele emisiunile radio sa ea s-a ocupat de averea ascunsă a lui Delyan Peevski.

Apeluri împotriva violenţei de gen din Bulgaria (foto: Baricada)

Violenţa asupra femeilor este pe ordinea de zi

Docent Todorov consideră că dezbaterea aprinsă despre uciderea jurnalistei Victoria Marinova, a ratat miza. ”Trebuie subliniat puternic că este vorba de violenţa asupra femeilor şi că acesta nu este singurul astfel de caz. Sunt multe cazuri de acest tip. Cazul acesta a devenit viral în Europa, numai pentru că această femeie este o jurnalistă. Trebuie să vorbim mai mult despre violenţa asupra femeilor care este ceva obişnuit.”

Filosoful vede o serie de probleme însemnate în politica actuală a ţării sale. El consideră că nu există o politica socială, dar în schimb există o austeritate puternică, o politică fiscală proastă, iar sistemul de sănătate şi de educaţie sunt din ce în ce mai mizere. ”Trăim într-o cultură a sărăciei, care naşte proprii săi monştri. O astfel de cultură întotdeaună va rămâne prizonierul ideologiilor şi al temerilor sale elementare şi primitive.”

Jurnalista liber-profesionistă, Iulia Vladimirova, vede în cazul jurnalistei ucise, Victoria Marinova, violenţa asupra femeilor ca o problemă centrală. În opinia ei, acum e momentul în care trebuie să înceapă o discuţie publică de calitate pe această temă. Ea consideră că violenţa asupra femeilor nu este o problemă numai pentru Bulgaria, ci este şi o problemă europeană şi globală.

Cu toate astea, situaţia din Bulgaria este foarte îngrijorătoare. Numai anul acesta în Bulgaria au fost ucise 20 de femei. 17 dintre victimele au fost ucise de partnerul lor sau de o rudă. În opinia Iuliei Vladimirova asta nu este întâmplător. ”În Bulgaria aceste cazuri au devenit ceva obişnuit, este normal să-ţi baţi femeia, chiar să o ucizi. Mediile trebuie să facă central acest debat.” Dezbaterea publică privind violenţa asupra femeilor lipseşte chiar şi după cazul recent în care jurnalista de televiziune Victoria Marinova și-a pierdut viața.

 

Cenzurarea jurnaliştilor este ceva normal

Vladimirova ştie ce se petrece când un jurnalist devine ”prea critic” în munca sa. Acum câţiva ani ea a lucrat la Radioul Naţional Bulgar, acelaşi post de radio care a dat-o afară pe Lili Marinkova. Iulia Vladimirova lucra atunci pentru emisiunea ”Deconstrucţie”, care a fost de asemenea oprită.

Emisiunea a avut ca scop să comenteze dintr-un punct de vedere diferit probleme politice, şi să-le supună deconstruirii. Însă, prezentarea unor puncte de vedere alternative a fost suficientă pentru a duce la oprirea emisiunii critice către putere. ”Este complet normal că în Bulgaria un jurnalist să fie cenzurat. În majoritatea cazurilor ei se autocenzureză. Corupţia se dezvoltă din ce în ce mai mult, în timp ce mediile sunt tot mai strivite”

Chiar dacă uciderea jurnalistei Victoria Marinova să nu fie legată de munca ei jurnalistică, situaţia din Bulgaria rămâne nesigură, în special pentru jurnaliştii, care deviază într-un mod incomod de la tezele guvernului şi ale intereselor puternice, provocând prin aceasta dezbateri publice. Libertatea presei, în ultimă instanţă, este întotdeauna un indicator pentru starea unei democraţii. Şi tocmai de aceea nu este deloc de mirare că nu numai media din Bulgaria şi jurnalismul independent sunt în pericol, dar şi întreaga situație juridică şi culturală a ţării este ameninţată. Rămâne de văzut dacă Bulgaria va folosi momentul pentru dezbateri deschise, legate de corupţie, presa liberă, drepturile femeilor şi alte probleme.

Postări asemănătoare


Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu, E-mail adresa Dvs. nu va fi publicat