Confruntarea legată de arestarea lui Borisov demonstrează neputința statului bulgar și de a realiza schimbările propuse

Defilarea premierului bulgar alături de Laurei Kövesi și de Parchetului European nu poate compensa incapacitatea statului bulgar de a-și face singur curățenie în ogradă

Premierul bulgar Kiril Petkov (în fața) și ministrul de interne Boiko Rașkov (sursă. YouTube)

Așa s-a încheiat ”o zi obișnuită” în Bulgaria europeană. Cu toții membrii opoziției arestați și apoi plecați din arest fără a fi acuzați de ceva. 

Pe data de 18 martie 2022 – undeva în jurul orei 21.30, la aproximativ 24 ore după ce au fost arestați reprezentanți importanți ai opoziției, procuratura bulgară a ținut o conferință de presă din care a rezultat că nu este nimic care să justifice o acuzație de șantaj împotriva fostului premier Boiko Borisov, fostului ministru al finanțelor Vladislav Goranov și PR-a lui Borisov, Sevdalina Arnaudova. 

În cursul zilei citeam textele mai multor postări, inclusiv ale unor europarlamentari români că ca și cum LCK (Laura Codruța Koveși) l-ar fi băgat pe Borisov în pușcărie, o lovitură semnificativă în numele dreptății și ordinei. Tot în cursul zilei Ministerul Afacerilor Interne (MAI) bulgar a anunțat că procuratura europeană ar fi competenta în cazul lui Borisov – o informație de care MAI bulgar s-a dezis înapoi. Am aflat că anunțul că Menda Stoianova – fosta șefa a comisiei de buget din GERB, este arestată este fals,  dar știrea a fost totuși distribuită în engleză pe canale media internaționale importante.

Prin urmare, a fost confirmat că procuratura bulgară este cea competentă să analizeze cazul pentru că nu este vorba despre deturnări ale fondurilor europene. Este vorba despre o acuzație de șantaj de către oligarhul Vasil Bojkov, aflat în exil în Dubai. La fel de interesant este că primul mărtor în cercetarea prealabilă, inițiată de poliție printr-o procedură extraordinară, în care poliția înlocuiește procuratura ca organ prejudiciar, este premierul Kiril Petkov, care, așa cum înțelegem din conferința de presă a procuraturii bulgare, a dat declarații privind discuțiile sale cu LCK despre cazul cu Bojkov. În plus, Sevdalina Arnaudova a afirmat că trio-ul arestat nu a fost interogat deloc.

Ce sens au toate acestea? Ce sens are ca Borisov – o figură de notorietate și cu multe păcate, să devină o victimă? Ce sens are să fie introdusă Laura Codruța Kovesi în contradicțiile bulgare prin intermediul unor știri false? Ce câștigă statul bulgar prin dovada continuă a neputinței sale?

Următoarea comunicare a guvernului sugerează că falia instituțională în Bulgaria continuă. În loc să explice de ce a făcut atât de multe greșeli în misiunea sa nobilă de a-l prinde pe Borisov și a-i pune căpat carierei politice duo-ul Kiril Petkov-Boiko Rașkov (respectiv prim-ministrul și ministrul de interne), a preferat să-i acuze pe procurorii bulgari ca fiind lipsiți de vigoare. De ani de zile se știe că este chiar în plan internațional o problemă legată de procuratura bulgară, după cum se vede și de acest articol de la Verfassungs blog, semnat de o rudă a bancher-ului fugar Țvetan Vasilev. Dar acțiunile guvernului creează impresia că se petrec două lucruri – a. guvernul crede că această problemă se poate rezolva numai prin forța și b. curentul politic aflat la guvernare nu are puterea de a-o rezolva. 

În absența puterii, ceea ce curentul acuzator din politica bulgară a făcut a fost să defileze cu numele Laurei Koveși și a procuraturii europene, să încerce să-o amestece în contradicțiile politice și oligarhice din Bulgaria de partea unui curent împotriva altuia. Cât de probabil este că această operație extraoridnară a poliției să se datoreze faptului că premierul bulgar ar fi învățat ceva de la discuția sa cu Laura Koveși, care să-i fi fost de folos în luptele politice interne și în lipsa sa de experiența asta să fi decis să se constituie ca primul martor în cercetarea prealabilă? Cât de corect ar părea o astfel de abordare când este văzută dinspre Luxemburg (sediul procuraturiii europene – EPPO)? 

Problema schimbării în politica bulgară devine tot mai confuză. Pe de-o parte avem incapacitatea statului bulgar să-se curețe singur, fiind capturat de oligarhie, problemă care presupune o anumită implicare și o căutare de impulsuri din afară. Pe de altă parte, noi încă nu știm ce înseamnă schimbarea propusă de partidul Schimbarea Continuă, care nici măcar nu are structurile unui partid viu. Oare schimbarea înseamnă ceva mai mult decât a-l înlocui pe procurorul-șef cu altcineva? Practic, noi nu avem gândirea și cultura sau chiar constituția politică care să ne permită să înțelegem de ce anume vrem să ne distanțăm ca societate și de ce dorim să ne îndreptăm de acele lucruri. 

În al treilea rând, când cautăm sprijin din afară noi practic îi invităm pe niște instituții și lideri occidentali să se amestece în contradicțiile noastre, distrugând capacitatea lor de a juca un rol pozitiv. Procuratura europeană nu trebuie vazută ca arma unui curent politico-oligarhic împotriva doar a unor ținte alese politice, rolul ei este să lupte cu toți nu doar cu unii. 

Conflictul dintre guvern și procuratură pare că va continua și din păcate face dovada unei neputințe în care mai mulți protagoniști locali și internaționali ar putea îneca. Cazul privind arestarea lui Borisov pune multe întrebări despre cum anume se face schimbare într-o societate aparte cum este ca cea bulgară. Ipoteza mea e că o schimbare reală, tangibilă și trainică ar presupune o abordare specifică, un agajament și multă implicare, așa ca agenții schimbării să poată identifica și înțelege care sunt contradicțiile și piedicile pe drumul bulgăresc către modernizare. Dar ea ar necesita în același timp și o detașare de aceste contradicții bulgare așa că să nu cădem în lupta crâncenă a traumelor care le perpetuează. Mai mult de toate avem nevoie de oameni care se uită la contradicțiile și nepuțința bulgarilor din afară, dar au cheile pentru a-le influența pozitiv. 

Astfel ajungem la o concluzie, că politica bulgară rămâne cumva un amestec între europenitate și Orient. Dacă vrei să faci bine în societatea bulgară nu pare suficient de a lua partea ”binelui” împotriva ”răului”. Sunt probleme structurale și universale aici – cum ar fi această neputință de a defini și a înfăptui schimbarea, de a naște o nouă societate modernă. În Bulgaria cu toții ne simțim subminați de un inamic, care a devenit parte din societate prin interiorizare – fie Rusia, fie Soros, fie NATO, fie UE, șamd. A fi bulgar pare că înseamnă prin excelență a avea o traumă, o neputință și mai ales să te plângi că celălalt, fratele tău din cealaltă tabără politică care nu-ți permite să te bucuri de viață. Cum se poate rezolva asta? 

Se pare că nu eliminarea sau înlocuirea oamenilor, ci rezolvarea sau redefinirea contradicției bulgare este cea care ar putea aduce schimbarea. O astfel de rezolvare a contradictiei cere înțelegere profundă, precum și condiții în care ea să poată evolua și să se rezolve prin propria sa dinamica. Iar în cazul unei redefiniri a ei (când nu poate fi rezolvată și depășită de sine) asta ar trebui să genereze si să interiorizeze aceste probleme ca să poată avea loc o evoluție pe baza dinamicii sale. Dacă cineva dorește sa fie agent al schimbării în Bulgaria, el ar trebuie înainte de toate să fie generos, sa dea, sa acorde, sa dărâme garduri, să deschidă spații de dialog. Astfel ajungem treptat la înțelegerea ca luptele crâncene dintre toate felurile de elite bulgaresti previn o integrare mai ampla a țării în comunitatea internațională, tinand-o departe de acest spațiu. Iar societatea bulgară are nevoia să-i se ofere o înțelegere reală despre esența ei, nu doar să-i se prescrie să între în lume ca galerie sau proxy.

Pe scurt, toți cei care ne gândim la binele Bulgariei Bulgariei avem multe teme de reflecție.

Acest articol a fost publicat pe Baricada Bulgaria în ziua de 20 martie 2022.

Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!

Baricada România dezvoltă un canal din Telegram cu conţinut inedit, axat pe luptele muncitoreşti din România şi din lume, care poate fi accesat aici: Baricada România mai poate fi urmărită pe Twitter: şi are mai multe video interviuri pe canalul său din YouTube.

Vladimir Mitev

Vladimir Mitev

Jurnalist de știri și analize internaționale. A lucrat pentru revista săptămânală bulgară ”Tema” între 2008 și 2015. Fondatorul blogului bilingv româno-bulgar ”Podul prieteniei”. Articolele și traducerile lui au aparut în agenția BGNES, revistele ”A-specto”, ”Economie”, blogul ”Bulgaria Solidară”, și altele. A publicat şi în revistele românești Decât o Revista și Q Magazine, în revistele culturale Vatra şi Poesis, ca și pe site-ul românеsc de stânga Critic Atac. În prezent face doctorantură de literatură iraniană la Unversitatea din Sofia. Începând cu iunie 2020 dezvoltă în limba română, limba bulgară, limba engleză şi alte limbi blogul ”Podul persan al prieteniei”. Din vara anului 2021, el este co-gazda podcastului de relații internaționale "Discuţii transfrontaliere" în colaborare cu jurnalista poloneză Malgorzata Kulbaczewska-Figat.

vizualizați toate postările

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *