Ahlam Chemlali: Şcoala de Vară de la Telciu este un eveniment unic

Baricada a stat de vorba cu experta danează în problemele de migraţie şi drepturile omului despre experienţa ei de la cel mai important eveniment decolonial din România în vara aceasta

Ahlam Chemlali (foto: Ahlam Chemlali)

Ahlam Chemlali este din Copenhaga (Danemarca), unde lucrează ca manager de program la DIGNITY – Institutul danez împotriva torturii. În munca şi cercetările sale Ahlam se ocupă de problemele migraţiei, abuzurilor drepturilor umane, torturii, muncii forţate şi altele. Ahlam a fost una dintre participantele străine la Şcoala de Vară de la Telciu, care a avut loc în Telciu (judeţul Bistriţa-Năsăud) între 11 şi 19 august 2018. Ediţia a treia a evenimentului a oferit perspective ”dinspre periferie” în problemele legate de precarizarea muncii, munca forţată şi sclavia, decolonizarea şi altele.

Doamna Chemlali, aţi scris pe peretele dvs din Facebook înainte de a veni la Telciu, că aveţi mari aşteptări şi sunteţi curioasă ce va urma aici. Ce impresii aveţi de la Şcoala de Vară, acum, când ea se apropie de sfârşit? Oare aşteptările dvs. au fost justificate?

Cred că aşteptările mele nu numai că au fost justificate, ci chiar au fost depăşite de ceea ce am văzut aici. A fost un eveniment foarte interesant, intens, inspirator şi bogat, cu privire la temele şi abordările lectorilor. Aceste abordări au fost multidisciplinare – din perspectiva economiei, literaturii, sociologiei, antropologiei, artei performative. Workshop-urile toate au fost interesante şi bogate.

Ce prezentări, seminare şi evenimente concrete au fost interesante pentru dvs.?

Multe dintre evenimente au fost interesante şi au fost legate de domeniul meu de muncă şi cercetare. Discuţiile localizate şi regionalizate – precum robia romilor sau munca neplătită, au fost foarte valoroase. Întreaga problematică despre viitorul muncii şi munca forţată a fost interesantă pentru mine. Astăzi (17 august 2018) am vorbit despre robia muncii ieftine şi subsidizarea capitalului global. Discuţiile au avut loc la punctul de intersecţie între problemele şi domeniile precum migraţia, munca forţată, colonialismul. Aceste teme au fost abordate din perspective diferite.

Aţi fost în mai multe locuri din lume şi aţi participat la multe discuţii, seminare şi evenimente similare. Cum evaluaţi această Şcoala de Vară, judecând din experienţa dvs.?

Am participat la mai multe conferinţe şi lecţii internaţionale în anii anterioari – ca participant sau ca lector. Cred că Şcoala de Vară de la Telciu a fost într-adevăr unică. Ea a adunat teme foarte interesante legate de viaţa contemporană şi tendinţele globale ale dezvoltării: distopiile muncii, precarizarea muncii, şamd. Cred că a fost un eveniment unic, pentru că a avut nu numai lecţii academice, ci şi workshop-uri, spectacole teatrale, proiectare de filme, cursuri de filmmaking. Până acum nu am mai văzut o astfel de amalgamă.

Localizarea evenimentului în Telciu şi în zona localităţii, poartă în sine sa o anumită decolonizare. Şcoala de Vară foloseşte comunitatea pentru a ne face pe noi o parte din ea. Simţim că suntem parte din ceva foarte sustenabil.

Un alt lucru unic este că taxa şi cheltuielile pentru participare au fost foarte suportabile. Multe şcoli europene de vară ar cere câte 3000 pounzi britanici pentru a te accepta ca participant. O astfel de sumă nu poate fi scoasă de mulţi dintre studenţii şi cercetatorii. Dar în Telciu şcoala de vară este complet accesibilă pe plan financiar, fără a face compromisuri cu calitatea. Este nu numai un eveniment cu înaltă valoare intelectuală, ci şi un cadou din partea organizatorilor, pentru că s-au gândit cum să atragă atât de mulţi oameni din ţări diferite. Un alt avantaj lui Telciu este că sunt evenimente pentru copii. Aşa că accesibilitatea este cu siguranţa între punctele forte ale acestei şcoli de vară.

Participanţii şi organizatorii românii au fost plăcut surprinşi de numărul mare de participanţi străini aici. Cum aţi aflat despre şcoala aceasta? Veniţi pentru primă dată în România. Ce v-a provocat să luaţi decizia pentru a participa la Şcoala de Vară de la Telciu?

Anunţul despre eveniment mi-a fost împărtăşit de o colegă de a mea. Ea a spus că evenimentul va fi interesant, pentru că răspunde intereselor mele de cercetare. Telciu într-adevăr acoperă multe dintre temele cu care mă ocup acum şi aş dori să mă ocup şi în viitor. Călătoresc mult şi m-am gândit că ar fi interesant să vin aici. Am citit şi am auzit câte ceva despre România şi Transilvania şi am decis că ar trebui să vin aici şi să văd aceste meleaguri.

Presupun că există dificultăţi pentru cei din Europa de Vest care decid să vină în satul Telciu. Cum aţi rezolvat problemele logistice şi diferitele bariere, care ar fi putut să existe pentru dvs. într-o astfel de călătorie?

Sunt obişnuită cu călătoriile – în special în zonele rurale şi zonele offroad din Africa şi Asia. N-am venit aici nepregătită. Am călătorit chiar şi în această parte a Europei – în Macedonia şi Croatia. Astfel călătoria mea aici a fost o experienţă pozitivă. Mi-a plăcut natura frumoasă a Transilvaniei. Aici totul e verde şi pitoresc. N-au fost niciun fel de probleme pentru mine. Au fost câteva lucruri logistice de rezolvat că să pot veni aici de la Cluj-Napocă, şi le mulţumesc organizatorilor că m-au ajutat să le rezolv.

Şcoala de Vară de la Telciu este bazată într-o zonă rurală şi în România, dar este în acelaşi timp un eveniment internaţional. În ce măsură vă simţiţi mai aproape de înţelegerea României, ce aţi aflat despre români în zilele petrecute aici, ce luaţi acasă – nu doar de la conferinţă, ci şi pe plan personal?

Iau mult cu mine. De obicei, când cineva vine la o astfel de conferinţă, el stă într-un hotel. Nici nu călătoreşte, nici nu vede împrejurările locului unde este cazat. Poate să asculte prezentări interesante, dar îi lipseşte contextul. În acest sens Telciu n-a fost numai un loc de pe harta. A fost mult mai mult. Au fost lectori români, care au unit perspectivele locale, naţionale, regionale şi globale cu privire la problemele discutate. Am reuşit să înţeleg mai bine dinamica acestui loc.

Oare percepţia dvs. cu privire la România şi regiune a evoluat după participarea dvs. la şcoala de vară?

Nu-mi place să am opinii prestabilite, când călătoresc. Am venit aici cu mintea deschisă. Cred că am fost suprinsă într-un mod plăcut. Mi-a plăcut bucătăria locală, unele mâncări tradiţionale. Aici fiecare om a fost deschis şi ospitălier cu mine. A fost uşor să vorbesc cu oamenii – nu numai cu cei din România, dar şi cu cei din Bulgaria şi din alte ţări din regiune. Mi-am dat seamă cum sunt interconectate aici realităţile regionale. Am participat la o şcoală de vară remarcabilă. Ea m-a stimulat la niveluri diferite – nu numai academic, ci şi personal şi chiar geografic.

Vladimir Mitev

Jurnalist de știri și analize internaționale. A lucrat pentru revista săptămânală bulgară ”Tema” între 2008 și 2015. Fondatorul blogului bilingv româno-bulgar ”Podul prieteniei”. Articolele și traducerile lui au aparut în agenția BGNES, revistele ”A-specto”, ”Economie”, blogul ”Bulgaria Solidară”, și altele. A publicat şi în revistele românești Decât o Revista și Q Magazine, în revistele culturale Vatra şi Poesis, ca și pe site-ul românеsc de stânga Critic Atac. În prezent face doctorantură de literatură iraniană la Unversitatea din Sofia. Începând cu iunie 2020 dezvoltă în limba română, limba bulgară, limba engleză şi alte limbi blogul ”Podul persan al prieteniei”. Din vara anului 2021, el este co-gazda podcastului de relații internaționale "Discuţii transfrontaliere" în colaborare cu jurnalista poloneză Malgorzata Kulbaczewska-Figat.

vizualizați toate postările

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *