Astăzi au ieşit la pensie un medic, un profesor, un agricultor, un procuror şi un chestor: cum s-au împărţit banii
Acum un an scriam această “poveste” bazată pe fapte reale.
Astăzi Ilie Pătraşcu, unul din medicii buni ai ţării care a salvat sute de vieţi a ieşti la pensie la vîrsta de 66 de ani. Are pensia: 4000 RON. (Pensia medie a unui medic primar este de 1400 RON)
Vasile Păşcăneanu a predat la şcoală 40 de ani. A ieşit şi el la pensie după ce a umplut ţara de oameni educaţi. Are o pensie de 1400 RON
A ieşit la pensie şi Ion Horodiru dintr-un sat de cîmpie. A muncit o viaţă pe cîmp. Are o pensie de 400 RON. În situaţia lui sînt peste 450.000 pensionari.
Şi vestea mare: Ilie Botoş s-a pensionat şi el astăzi. La vîrsta de 51 de ani. Are o pensie de 24.000 RON. Nu ştiţi să număraţi? E 5333 de EURO pe lună. Asta însemnă că pîna la 80 de ani va încasa de la stat: aproape 2 milioane euro (mai exact: 1.920.000). El a fost între 2003 și 2006 Procuror General. Multe porcării s-au făcut atunci.
Şi încă o veste “din lumea bună”: doamna Irina Alexe S-a pensionat la 42 de ani, fiind trecută în rezervă cu o pensie de 130 de milioane lei vechi. Doamna a prestat: chestor în Poliția Română; în guvernul technocrat Cioloș a ocupat funcția de secretar de stat în MAI. Acum e membru de bază în conducerea Platformei tehnocrate România 100. E viitoarea speranţă în politica locală. Cu o aşa pensie viitorul sună foarte bine. Dar nu pentru noi.
Să citim nişte date importante (sursa: riscograma, mulţumim Lucian Davidescu):
În România sunt 5,2 milioane de pensionari, cu o pensie medie puțin peste 1000 de lei pe lună.
Bugetul Casei de Pensii a fost de 11,5 miliarde de euro în 2016 și va ajunge la 12,5 miliarde în 2017. Majoritatea banilor vin din contribuțiile de asigurări sociale plătite de angajați și angajatori, dar bilanțul rămâne pe minus așa că până la 3,5 miliarde de euro vin ca subvenție de la bugetul de stat
Pensia minimă este de 520 de lei pe lună (115 euro). O primesc aproximativ 1 milion de cetăţeni ai României. Valoarea se ridică la aproximativ: 1,4 miliarde de euro pe an.
În România există 163.000 de beneficiari de pensii speciale, majoritatea foști militari sau polițiști. Costul total: 1,3 miliarde de euro pe an.
Există 9 pensionari pentru fiecare 10 contributori, o situație mult mai bună față de acum 5-10 ani. Pe de altă parte, în urmă cu 20 de ani când raportul dintre contributori și beneficiari era de peste 2 la 1.
Şi o concluzie succintă şi utilă a lui Lucian Davidescu:
“Un pensionar obișnuit iese la pensie la 65 de ani după 40 de ani de contribuție. Speranța de viață este de 75 de ani, deci încasează pensie 10 ani. Deci, pentru fiecare an de cotizație încasează pensie 3 luni.
Un pensionar special iese la pensie la 52 de ani, după 27 de ani de contribuție (echivalați din pix cu 40, prin înmulțirea cu 1,5). Până la 75 de ani mai încasează pensie timp de 23 de ani, ceea ce înseamnă 10 luni de pensie pentru fiecare an de contribuție efectivă. Efortul bugetar net este de 3,4 (!!!!) ori mai mare decât în cazul pensionarului obișnuit.
Un pensionar super-special iese la pensie la 45 de ani după 20 de ani de contribuție (echivalați din pix la 40 prin înmulțirea cu 2). Până la 75 de ani mai încasează pensie timp de 30 de ani, adică 18 luni de pensie pentru fiecare an de contribuție efectivă. Efortul bugetar net este de 6 (!!!!!!) ori mai mare decât în cazul pensionarului obișnuit.
Dat fiind că pensiile pe principiul „contributivității” au fost de 4-6 ori mai mari decât cele care ar fi rezultat pentru un pensionar obișnuit, nu-i de mirare că au ieșit peste pensiile „speciale”. Pe de altă parte, de aici se poate aproxima și efortul suplimentar al statului: 130% date pe din cinci, adică 30-35% bani cuveniți pe baza contribuției, ceea ce înseamnă că bugetul subvenționează pensiile speciale cu până la 800 de milioane de euro pe an.”
