„De ce ei își vâră nasul în legile noastre?”

La Parlament, proiectele de lege privind Găgăuzia au fost recroite de nerecunoscut

Drumul spre Comrat (foto: Guttorm Flatabø, CC BY 2.0, via Wikipedia Commons)

Comisia juridică a Parlamentului, la ședința din 7 iunie, a modificat radical proiectele privind Autonomia Găgăuză, convenite anterior de către grupul de lucru de deputați ai Parlamentului Republicii Moldova și ai Adunării Populare a Găgăuziei. A fost exclus din proiectul de lege amendamentul cheie privind introducerea nivelului special de administrare pentru Găgăuzia în cadrul structurii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova. Ca rezultat, întregul proiect își pierde esența, iar efectele muncii făcute de deputații din Chișinău și Comrat sunt anulate.

Comisia Juridică a considerat două proiecte de lege referitoare la autonomia găgăuză, care au fost excluse din ordinea de zi a Parlamentului la 2 iunie. Proiecte, ale cărora fiecare articol și litera s-au convenit de mai multe luni de membrii grupului de lucru de deputați ai Parlamentului Republicii Moldova și ai Adunării Populare a Găgăuziei, au fost discutate la ședința Comisiei și modificate în absența reprezentanților autonomiei. După introducerea modificărilor, din versiunea inițială a proiectului de lege n-a rămas aproape nimic.

În cadrul unuia din proiecte de compromis, de exemplu, a fost prevăzut un amendament la Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Sensul său este că în structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova se introduce un nivel nou special de administrare pentru Găgăuzia. Până în prezent, în ciuda statutului autonom al Găgăuziei, acest teritoriu s-a administrat pe nivelul al doilea, ceea ce îl echivala cu fiecare altă regiune a Moldovei.

„Ce înseamnă un nivel special?“ – s-a întrebat președintele Comisiei Juridice, democrata Raisa Apolschii.

Majoritatea membrilor comisiei au partajat nedumerirea deputatei.

Liderul liberal-democraților Tudor Deliu a spus că acest amendament întoarce cu susul în jos „întreaga structură a organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova“.

Deputații au discutat de lung timp faptul că ei nu înțeleg ce înseamnă „un nivel special“ și că această formulare lipsește în legislația moldovenească.

„Nu este clar ce este nivelul acesta. Nu acceptăm acest lucru. Excludem, și gata„ – a sugerat deputatul din Partidul Democrat Igor Vremea.

Majoritatea a acceptat-o cu entuziasm.

Nu le-a plăcut deputaților și amendamentul la Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, care prevede că schimbarea statutului regiunii autonome Găgăuzia, aderarea / excluderea localităților la / din structura teritorială autonomă Găgăuzia se desfășoară în conformitate cu prevederile Legii Nr. 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei. După unele discuții, s-a decis să-l excludă și pe acest amendament.

După ce au terminat cu primul proiect de lege, membrii Сomisiei au continuat cu cel de-al doilea. Acesta prevede amendamentele la Legea privind administraţia publică locală. Esența inițiativei este că procedura pentru organizarea și funcționarea organelor de administraţia publică locală este reglementată prin lege, în partea care nu contravine normelor Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei. Cu alte cuvinte, sistemul administrației publice locale ar trebui să reflecte faptul că în frontierele Moldovei există autonomia.

Însă, membrii Comisiei au găsit în textul proiectului atâte „probleme controversate“ și „incoerențe“ că, după discuții, a rămas doar unul dintre amendamente, dar și acesta în versiunea modificată.

În primul rând, fiindcă din primul proiect a fost exclus articolul privind „organele de administrația publică locală de nivel special“, amendamentul conex a fost exclus și din al doilea proiect. Apoi, membrii comisiei au eliminat încă două amendamente.

„Și atunci, ce rămâne în proiectul de lege?“ – a întrebat deputatul din Partidul Democratic Anatolie Zagorodnîi după discuții îndelungate.

„Un amendament“ – a constatat Raisa Apolschii.

Într-adevăr, în al doilea proiect membrii comisiei au lăsat un singur amendament, care constată că organul de administrația publică a Găgăuziei, prin care este pusă în aplicare autonomia, este Adunarea Populară a UTA Găgăuzia în calitate de autoritate reprezentativă și legislativă, iar președintele Adunării Populare și Consiliul sunt organele executive.

„Noi trebuie să le oferim amendamentele la amendamentele lor“ – a comentat ironic Igor Vremea.

„Și să le dăm voia [găgăuzilor] de a le accepta“ – a continuat într-o ambianță glumeață Tudor Deliu.

El a spus că deputații găgăuzi nu ar trebui să „se apropie“ de legislația națională. „De ce, scuzați-mi expresia, își vâră nasul la Legea privind administraţia publică locală? Ocupați-vă de legile voastre!„ – a propus democratul liberal.

Deliu a remarcat că „ei nici nu știu ce fel de putere are Adunarea Populară a Găgăuziei“. „Numesc Adunarea un organ reprezentativ, în timp ce este, de fapt, un organ reprezentativ și legislativ“ – s-a indignat deputatul din PLDM.

Deputatului din partea Partidului Liberal, Ionu Casianu nu i-a plăcut cum a fost întocmit formularul pe care este imprimat textul proiectului. L-a indignat faptul că în titlu „Adunarea Populară a Găgăuziei precedează Parlamentul Republicii Moldova“.

În cele din urmă, șase membri ai Comisiei au votat „pro“ amendamentelor la proiectele găgăuze, iar trei membri s-au abținut.

Fiodor Gagauz, reprezentantul Găgăuziei din partea Partidului Socialist din Moldova la Parlament, a spus într-o conversație cu NM că modificările aduse de Comisie au distrus esența proiectelor. Puterile autorităților din autonomie, după el, ar trebui să fie reflectate în toate ramuri ale legislației naționale și nu numai în Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Chiar acest lucru, spune politicianul, a fost esențial pentru inițiativele convenite la Chișinău și Comrat.

Anterior, Gaguz declarase la NM, că în cazul în care proiectele de lege vor fi modificate, socialiștii nu ar vota pentru ele.

Colegul său din fracțiune Vladimir Țurcan a declarat că va ridica această problemă la ședința Biroului parlamentar, și va solicita considerarea versiunii originale la Parlament. Țurcan, de asemenea, intenționează să insiste asupra considerarea celui de-al treilea proiect din pachetul convenit de către grup de lucru. El propune un amendament la Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, potrivit căruia orice modificare a acestei legi este posibilă numai după consultare cu Adunarea Națională a Găgăuziei.

Proiectele aprobate de deputații din Parlamentul Republicii Moldova și din Adunarea Populară a Găgăuziei, au fost prezentate Parlamentului încă în vara anului 2016. Până în prezent, luarea în considerare a acestora a fost amânată sub pretextul că liberalii n-o susțin. După ce Partidul Liberal s-a retras din coaliția de guvernământ, două dintre cele trei proiecte au fost incluse în ordinea de zi a ședinței din 2 iunie. Însă acestea au fost excluse deja la început, fără să se ia în considerare.

Asupra punerii în aplicare a acestei obligații au insistat, în primul rând, partenerii externi ai Moldovei, care au făcut mult pentru a stabili un dialog între Chișinău și Comrat. În plus, asigurarea funcționalității autonomiei găgăuze este considerată ca fiind una dintre premisele esențiale pentru soluționarea problemei transnistrene.

Potrivit NM, vorbitorul parlamentului Andrian Candu asigura personal diplomații că adoptarea amendamentelor va trece fără probleme.

Postări asemănătoare


Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu, E-mail adresa Dvs. nu va fi publicat