Protestul va avea loc pe 12 ianuarie 2021 între orele 12:00-13:00 în faţa Prefecturii din fiecare județ cu mai multe revendicări
În data de 30 decembrie 2020, Guvernul condus de dl. Florin Cîțu a pus spre dezbatere Ordonanța de Urgență 226/2020, numită simbolic de acesta Ordonanța Trenuleț ”care garantează că în 2021 vom avea creșterea economică pe care o estimăm”. Ordonanța prevede menținerea salariilor angajaților din sectorul public la nivelul acestora din 2020, chiar dacă Legea-Cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede o creștere a acestora la începutul anului 2021.
O parte a acestui Trenuleț este reprezentată de amânarea venitului minim de incluziune care a fost legiferat în 2016, iar acum în 2020 este amânat până în 2022. Pare-se că Trenulețul nu are loc și pentru cei săraci sau aflați în risc de sărăcie, iar argumentul este întotdeauna același: nu sunt bani, trebuie să stimulăm economia, trebuie să aducem investiții, etc.
Trenulețul de care vorbea Dl. Cîțu pare să ofere satisfacție vocilor care spun că bugetarii sunt prea bine plătiți, în timp ce muncitorii din domeniul privat suferă pe salarii mai mici. Reglementările OUG 226/2020 propun să ofere acea creștere economică mult dorită, în timp ce limitează pe cât de mult posibil situația averii unui deficit bugetar dezastruos. Privind problema doar din această perspectivă, ne limitează în a vedea ceea ce se întâmplă și la nivelul celor salariați, celor care vor fi afectați din plin de către această lege.
În urma unor conversații cu Claudiu Barbu – Președinte SANITAS Dâmbovița -, cu Cornel Stănică – Vicepreședinte SANITAS Dâmbovița – și Elena Stochița (mama autorului articolului de față) – Vicepreședinte SANITAS Pucioasa – am înțeles că situația este mult mai dificilă pentru persoanele care lucrează în domeniul sănătății și al asistenței sociale. Aici nu ne referim doar la medici și asistente, ci și la personalului sanitar-auxiliar, personalului TESA, cât și a celui cu studii superioare care din nefericire sunt adesea ignorați. Trebuie să ne reamintim că fără aceștia, treaba pe care asistenții medicali și medicii o prestează nu ar fi fost posibilă. Nu este o muncă individuală în care doctorul vindecă, ci o muncă de echipă, care trebuie să acționeze ca un mecanism bine- uns.
Pentru a avea acest mecanism bine-uns nu este de-ajuns să ne gândim doar la încurajările pe Facebook pe care le trimitem muncitorilor din spital sau la etica profesiei, ci și la renumerația care li se cuvine angajaților în urma prestării serviciului în folosul nostru, al populației de rând. Elena Stochița ne reamintește de situația tragică dinainte de 2017 – an în care Legea-cadru 153/2017 a fost trecută -, în care tot personalul medical plătit din fonduri publice suferea de pe urma unor salarii joase, care nu ofereau o siguranță financiară.
Pentru munca depusă de îngrijire și salvare a populației, astăzi situația personalului medical nu este atât de bună pe cât ne-am dori. Dacă ne uităm doar la nivelul medicilor și al asistenților, observăm o creștere semnificativă a salariilor acestora, când prin Legea-cadru 153/2017 salariile acestora au crescut direct la nivelul din 2022. În timp ce salariile celorlalte categorii de angajați din domeniul public crește treptat de la an la an, pentru asistenți și medici totul s-a întâmplat dintr-odată. Claudiu Barbu totuși ne atrage atenția că în timp ce aceste două categorii de personal medical au beneficiat de o situație favorabilă, ceilalți membri ai personalului medical (TESA, sanitar-auxiliar, cu studii superioare – biologi, chimiști, etc.) au suferit chiar mai mult. Dacă Legea-cadru 153/2017 propunea creșterea etapizată a salariilor, pe deasupra, coroborat prin Regulamentul de Sporuri aprobat prin HG 153/2018, a dus la o limitare a sporurilor din domeniul sănătății la nivelul minim anterior de 30%. Atât Elena Stochița, cât și Claudiu Barbu ne povestesc despre anumite persoane care au pierdut o parte considerabilă din salariul acestora, în urma trecerii Legii-cadru 153/2017. Unii dintre aceștia au pierdut aproape 1000 de lei, ceea ce pentru România, pentru costul de trai și nivelul salarial reprezintă o sumă considerabilă.
Perioada pandemiei a adus o modificare a sporurilor, mărindu-l între 55 – 85% pentru personalul care are legătură directă cu pacienții pozitivi de COVID-19. Segmentele de angajați care în trecut au pierdut prin Legea 153/2017, acum au putut să recâștige o parte din revendicările care li se cuveneau și lor. Din nefericire, aceste sporuri vor reveni la nivelul de 30% odată ce pandemia va lua sfârșit, ceea ce ne readuce în situația inițială. De adăugat este că salariul personalului menționat anterior de-abia ajungea la nivelul celuia (sau mai mare) din 2017 dinainte de Legea-cadru 153/2017 doar în anul 2020.
În discuție intră și cei din domeniul asistenței sociale, care nu au beneficiat în totalitate de această mărire de spor. Indiferent dacă aceștia au lucrat cu persoane pozitive de COVID-19, sau susceptibile de boală, banii nu au fost întodeauna oferiți. În timp ce Guvernul actual încearcă să creeze o față nouă a guvernării în România, asigurând să nu repete greșelile făcute de guvernele anterioare, vedem cum OUG 226/2020 perpetuează discriminarea pe carea Legea-cadru 153/2017 a înaintat-o. Blocând creșterea salarială a personalului TESA, sanitar-auxiliar și cu studii superioare, Guvernul arată nivelul de importanță pe care-l atribuie acestor persoane care lucrează în domeniul medical, fără de care munca de îngrijire nu ar fi posibilă.
Claudiu Barbu ne spune că dacă salariile medicilor și asistenților au putut crește la nivelul din 2022, chiar în 2017, atunci creșterea pentru ceilalți ar fi fost posibilă. Raportați la numărul de angajați totali, personalul care nu a beneficiat de o creștere salarială este mult mai puțin numeros față de asistenți și medici. Acestea nu sunt doar vorbe în vânt, speculații venite doar pentru a milita pentru cauza unei persoane sau unui grup, ci analize făcute de personalul din cadrul SANITAS, care are în componența sa și analiști, juriști, etc.
Elena, Cornel și Claudiu consideră că strategia pe care guvernanții au avut-o la momentul aprobării Legii-cadru 153/2017 a fost aceea de-a dezbina și de-a domina, încercând să îi facă pe cei a căror salarii au crescut să nu se mai ridice împotriva nedreptăților. Dezbinarea nu a fost posibilă, deoarece în momentul de față Federația SANITAS din România este alcătuită din peste 100.000 membri, venind din toate sectoarele de activitate: medici, asistenți, brancardieri, infirmiere, contabili, liftieri, muncitori necalificați etc. Dacă strategia era de-a întoarce personalul TESA, sanitar-auxiliar și cel cu studii superioare împotriva celorlalți, atunci aceasta a eșuat. Poate în anumite cazuri locale asta s-a observat, doar că vedem în continuare cum mișcarea sindicală din sănătate continuă și luptă nu doar pentru medici sau asistenți, ci pentru toți oamenii care contribuie la îngrijirea populației.
În urma discuțiilor cu Claudiu Barbu și Cornel Stănică, reiese o urmă de dezamăgire legată de revendicările anterioare înaintate guvernanților, comisiilor de specialitate. Aceștia se luptau pentru condiții mai bune și echitabile de muncă, puneau foarte multe revendicări pe textul legii inițial care a fost discutat, doar ca la final nu se lăsa cu rezultatul pe care și-l doreau. Cornel spune ”În ultimii ani optimismul nu mai este la nivelul așteptat. Nu poți să mai speri atât de mult, că tot ne-au dus cu vrejul în trecut. Nu mai avem așteptări așa mari din partea lor, dar dacă nu spunem ce avem de spus, nici că vom fi ascultați. Sperăm totuși să fim chemați la negocieri, iar revendicările să fie implementate.”
Indiferent dacă acțiunile anterioare nu au avut în totalitate răspunsul dorit, aceștia au continuat să lupte și vor continua. Așa cum ne spun toți cei trei, nu trebuie să lăsăm pe nimeni în urmă, căci cu toții sunt parte a unui colectiv. Toți reprezinte piese esențiale ale acelei mașinării bine-unse pe care ne-am dori să o avem, reprezentată de un sistem medical bine-funcțional.
Pe 5 ianuarie 2021 Federația SANITAS din România a analizat OUG nr. 226/2020. În urma acestor analize, aceștia au realizat că este nevoie de-a lupta pentru următoarele cauze:
- Aplicarea prevederilor Legii-cadru 153/2017 – legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, așa cum a fost menționat mai sus.
- Stabilirea sporului de condiții prin raportare la salariul de bază aflat în plată. Am menționat mai sus cum acordarea sporurilor a scăzut în momentul în care Legea-cadru 153/2017 a fost pusă în vigoare, crescând doar în perioada pandemiei.
- Acordarea stimulentului de risc salariaților din asistență socială.
- Pe lângă aceste cauze, mai sunt și altele.
În vederea susținerii luptei pentru cauzele anterior-menționate, Federația SANITAS înaintează următoarele acțiuni (unele dintre ele fiind deja în derulare):
- Petiție online pentru susținerea Legii-cadru 153/2017 și excluderea salariaților din Sănătate și Asistență socială de la prevederile OUG nr. 226/2020 Solicitarea organizării întâlnirilor la nivelul Guvernului cu miniștrii pentru deblocarea situației create de apariția OUG nr. 226/2020
- Scrisoare deschisă către Președinție, Paralamentul României și Parlamentul European prin care să atragem atenția că în plină pandemie, România este singura țară în care se diminuează veniturile salariaților care se luptă în mod direct pentru stoparea acestora.
- Informarea organizațiilor sindicale internaționale legate de situația OUG nr. 226/2020 și solicitarea unor acțiuni de susținere a membrilor noștri din partea acestora.
- Organizarea de pichetări/mitinguri în data de 12 ianuarie 2021 în intervalul orar 12:00 – 13:00 de către organizațiile SANITAS județene, în fața prefecturilor județene din toată țara.
- Solicitarea convocării consiliilor de dialog social la nivelul fiecărui prefecturi județene în data de 12 ianuarie 2021
- Pichetarea sediilor Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Finanțelor Publice, Guvernului și Parlamentului României în perioada în care vor avea loc dezbaterile pe Legea Bugetului de Stat
După pichetarea care va avea loc marți, 12 ianuarie 2021 între orele 12:00 – 13:00, Claudiu și Cornel ne spun că aceștia și-ar dori ca Prefectul să îi asculte. Aceștia își doresc să se întâlnească cu Prefectul pentru a-i înmâna solicitarea noastră pentru convocarea comisiei de dialog social. Dacă vor fi în continuare ignorați sau dacă revendicările vor rămâne doar la nivelul de sugestii care sunt doar luate în seamă, dar neimplementate, atât Claudiu și Cornel ne asigură că nu le este frică de-a declanșa o grevă generală. Între timp, dacă revendicările nu sunt luate în seamă, se va putea organiza o grevă japoneză (prin purtarea banderolei albe, dar continuare muncii), a unei greve de avertisment (întreruperea activității pentru o perioadă de timp), iar în cele din urmă a unei greve generale. Cornel ne spune: ”Nu ne face plăcere să protestăm. Rolul nostru nu este să fim în stradă, ci alături de pacienți.”
Până la situația instigării unei greve generale mai este cale-lungă, iar noi, cititori ai
Baricadei ar trebui să venim solidari în lupta inițiată de către Federația Națională SANITAS. Pichetarea de marți 12 ianuarie 2021 este doar primul apel, iar apoi trebuie să așteptăm să vedem răspunsul guvernanților. Claudiu și Cornel ne spun că aceștia sunt optimiști și la fel ar trebui să fim și noi. Chiar dacă nu vor primi imediat răspunsul pe care și-l vor dori, aceștia sunt conștienți de puterea colectivă pe care o au și au încredere ca atunci când personalul sanitar este unit, iar alături de acesta vin și oamenii din rând, atunci revendicările sunt posibile.
Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Devino unul dintre ei! Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Avem nevoie de tine! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!
