Câteva date statistice despre sărăcia din România
Care sînt priorităţile acestei ţări? Prea multe fumigene. Se pierd enrom de multe energii pe discuţii inutile. Care este agenda reală a acestei ţări?
S-a propus o “Taxă de solidaritate”. E adevărat că un cuvînt precum “solidaritate” de mult nu mai trezeşte niciun sentiment. Într-o societate fragmentată şi fărîmiţată acest cuvînt trezeşte mai degrabă dispreţ şi ură. Pînă şi Preşedintele ţării s-a pronunţat împotrivă. E cam, aşa cum bine observa jurnalistul Costi Rogozanu: “Taxa de solidaritate. Trupa de propagandişti pentru capitalism sălbatic s-a activat, culmea, în primă fază prin criticarea taxei de solidaritate. Klaus Iohannis n-a găsit ceva mai bun de apărat decât fix taxa care ar afecta sub 1% din angajaţi, pe ăia cu peste 14 000 de lei pe lună. Avem un preşedinte pentru 1%. Şi pentru sute de mii de naivi care preiau discursul şefului ca şi cum ar fi culmea progresismului şi luminii europene.”
De ce este nevoie de taxă de solidaritate? Iată doar o mică listă la care merită să medităm (Primita de la Cristian Socol)
pentru că 7.694.000 români trăiesc în sărăcie și excluziune socială
pentru că 4.707.000 români trăiesc în deprivare materială severă
pentru că 1.598.000 copii români trăiesc în sărăcie și excluziune socială
pentru că 989.000 copii români trăiesc în deprivare materială severă
pentru că România are a doua cea mai mare polarizare a veniturilor din UE 28, cu un coeficient Gini de 37,4 puncte
pentru că România are cea mai mare pondere a angajaților cu normă întreagă în risc de sărăcie (14,7% din total contracte full time)
pentru că România are cea mai mare pondere a angajaților cu normă redusă în risc de sărăcie (59,4% din total contracte part time)
pentru că România se bate cu Bulgaria pentru ultimul loc în UE în ceea ce privește salariul minim și puterea de cumpărare a acestuia
pentru că în România unul din cinci tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani nu lucrează, nu învață și nu sunt nici la cursuri de formare profesională
pentru că România are cea mai mare pondere a tinerilor care trăiesc în locuințe supraaglomerate dintre țările UE 28 (68% din total)
pentru că 3.466.080 gospodării din România (dintr un total de 7,47 milioane in 2017) nu au frigider
pentru că 2.211.120 gospodării din România nu au mașină de spălat
pentru că 2.248.470 gospodării din România nu au aspirator
pentru că 4.228.020 gospodării din România nu sunt conectate la Internet
pentru că 5.355.990 gospodării din România nu au autoturism
pentru că 5.094.540 gospodării din România nu-și permit o săptămână de concediu în afara casei
pentru că 5.049.720 gospodării din România nu-și permit cumpărarea de haine noi
pentru că 6.379.380 gospodării din România nu își permit să vizioneze o piesă de teatru, un film sau un spectacol
pentru că 6.005.880 gospodării din România nu-și permit să cumpere ziare, reviste sau cărți
pentru că 7.504.881 dintre români nu au apă curentă
pentru că mai mult de o treime din gospodării au WC ul in fundul curtii
pentru că în România contribuabilii mici și mijlocii contribuie cu 52% din veniturile fiscale totale încasate la buget iar contribuabilii mari cu 48%. În Germania contribuabilii mici și mijlocii contribuie cu 35% la veniturile fiscale pe când contribuabilii mari 65%. În Marea Britanie contribuabilii mari 70% iar cei mici și mijlocii 30%.
si așa mai departe
