Politicienii români sunt blocați în lupta anticorupție, lucru care lasă puțin loc pentru dezbateri despre Uniunea Europeană
Cum bine știm, în luna mai vom avea posibilitatea să ne alegem reprezentanții în Parlamentul European.
Nu toate partidele și-au dezvăluit candidații. Cele care i-au dezvăluit nu au reacții foarte precise cu privire la Uniunea Europeană. De altminteri, bătălia politică internă capturează toate energiile în așa fel încât partidele noaste nu au idei foarte clare în ceea ce privește UE. Nu au un plan de reformă fiscală, de pildă, nu discută despre cum anume să se formeze, dacă este cazul, o armată europeană. Nu au o viziune despre o eventuală reformă instituțională, despre o uniformizare a legislației fiscale, despre politici salariale comune. Deși peste câteva luni vor avea loc alegerile pentru parlamentul european și România se află la președinția consiliului UE, discuțiile despre ceea ce se petrece în politica europeană sunt aproape absente din discursul public.
Ceea ce vă propun în cele ce urmează este o scurtă radiografie a programelor politice ale principalelor partide care s-au înscris în această cursă și a tipului de politică pe care ele îl propun.
PSD
Așa cum ne-am obișnuit, Partidul Social Democrat este foarte socialist în declarații și principii și extrem de liberal și conservator în acțiuni. Site-ul PSD este unul dintre cele mai complexe și profesionist lucrate. La capitolul ”istoric”, în mod surprinzător, PSD se revendică de la lideri socialiști de tipul lui Ion Nădejde, Sofia Nădejde, Constantin Dobogreanu Gherea, Ioan C. Frîmu și alți membri fondatori ai revistei Contemporanul, ai Partidului Social Democrat al Muncitorilor (înființat în anul 1893), ai Partidului Social Democrat Român (înființat în anul 1910). Istoricul partidului are o pauză inexplicabilă de la consemnarea în 7 mai 1927 a centralizării mișcării socialiste sub tutela nou înființatului Partid Social Democrat până după Revoluția din 1989.
La capitolul ”valori”, PSD exprimă valori de stânga: Credem în învățământ finanțat de stat, Credem într-un sistem de sănătate finanțat de stat, Ne dorim un sistem de impozitare progresivă pentru a reduce distanțele dintre grupurile sociale, Credem că responsabilitatea socială nu este pomană, ci expresia solidarității dinte oameni” Mai mult, amintind de o veche butadă ce-l avea drept țintă pe fostul președinte Ion Iliescu, zâmbetul lor imens ne îndeamnă la consens. Adică, PSD susține că își asumă trecutul și chiar își cere iertare. Nu am avut curajul să condamnăm crimele dictaturii comuniste. Nu ne-am asumat unele greșeli făcute în primii ani de după Revoluţie, cum ar fi violenţele din Piaţa Universităţii, tratamentul politic aplicat unor supravieţuitori ai Rezistenţei Anticomuniste sau unor victime ale dictaturii poate nu a avut moderaţia, respectul și deferenţa cu care trebuiau trataţi acei oameni.
Totuși în ciuda acestor mesaje și valori, PSD atrage deopotrivă antipatia celor de stânga și a celor de dreapta. Motivele sunt nenumărate. De la stânga eșicherului politic criticile vizează faptul că aceste valori declarate sunt foarte departe de ceea ce face PSD în realitate. Lista motivelor pare nesfârșită. Să enunțăm câteva dintre motivele izbitoare care fac PSD un partid mai degrabă de dreapta:
- În anul 2002 guvernul Năstase a emis o ordonanță de urgență ce a permis Serviciului Român de Informații să se finanțeze din firme private – o măsură extrem de controversată care a zădărnicit și mai mult eforturile de control democratic asupra acestei instituții de forță;
- În august 2018, ministrul de finanțe Orlando Teodorovici susține, nici mai mult nici mai puțin decât eliminarea salariului minim la privat;
- În iulie 2018, PSD-iștii votează cot la cot cu colegii de dreapta modificarea legii 416 privind acordarea venitului minim garantat;
- În octombrie 2018 PSD a susținut organizarea referendumului privind modificarea constituției în vederea redefinirii familiei la îndemnul organizațiilor religioase;
Cum spuneam, lista este foarte lungă. Partidul Social Democrat a promovat femei în conducerea la vârf, însă, așa cum declara Mihaela Biolan, o candidată la europarlamentare din partea DEMOS și activistă pentru drepturile omului, ele sunt o aparență de progresism, sunt cele care vor concentra ura populației, în vreme ce în spatele lor se vor lua deciziile importante. Prin urmare, măsurile foarte timide împotriva marelui capital și întârzierea unei politici coerente de impozitare progresivă, conservatorismul declarat al liderilor care nu ratează nicio ocazie să se afișeze cu capii Bisericii Ortodoxe, fac PSD un partid de stânga pe hârtie.
Criticile venite de la dreapta eșicherului politic vizează uriașele scandaluri de corupție care au venit la pachet cu guvernările PSD. Aproape că nu trece lună să nu aflăm de încă un scandal în care lideri la vârf ai partidului au fost implicați. În luna ianuarie, jurnaliștii de la RISE project au publicat un articol despre modul în care apropiați ai liderului Liviu Dragnea împreună cu angajați ai unor firme din Bulgaria au privat statul român de peste un milion de euro, TVA aferent achiziţionării unor unelte agricole. În luna februarie jurnaliștii de la Recorder au realizat un amplu reportaj în care arătau cum un prelat al BOR, care este totodată și consilier PSD, a reușit să câștige 130 de proiecte din Fondul Național de Dezvoltare Locală (FNDL). La doar câteva zile după ce premiera Viorica Dăncilă se lăuda că prin FNDL ”am scos țara din noroaie” jurnaliștii Recorder arată cum o legislație care permite primarilor să atribuie direct proiectele de investiții care nu depășesc 100.000 de euro i-au permis acestui preot ortodox cu o firmă de apartament să câștige 130 de asemenea proiecte. În prezent, PSD este implicat într-un controversat proces de modificare a legilor justiției. Mai exact numirea Procurorului general, al Procurorului șef al Departamentului Național Anticorupție, de pildă, se va face de președintele României la propunerea ministrului justiției, cu avizul CSM dintre procurorii în funcție sau dinte judecătorii care au îndeplinit funcția de procuror. În data de 22.02.2019 mai multe parchete au anunțat că își întrerup activitatea în semn de protest. Un măr al discordiei este și candidatura fostei șefe DNA, Laura Codruța Koveși la funcția de Procuror șef al Parchetului European. Ministrul justiției dorește să impună o procedură prin care el să aibă un cuvânt de spus în desemnarea candidaților din partea Românei pentru această funcție. În plan extern, instituțiile europene și SUA s-au arătat îngrijorate de aceste modificări. În replică, deputatul Liviu Pleșoianu a afirmat că ambasadorul SUA, Hans Klemm, ar trebui expulzat și că Laura Codruța Koveși a fost ”unealta administrației Hillary-Obama”
Am dat doar câteva exemple recente de scandaluri marca PSD, dar lista ar putea cu ușurință umple o teză de doctorat. În ciuda valorilor asumate, acest partid este o rețea piramidală de relații clientelare. Subdezvoltarea din zonele rurale, dezindustrializarea masivă și lipsa de oportunități de angajare în orașele de provincie fac ca instituțiile de stat să fie locuri vânate de localnici. Mai mult, ele nu sunt birocrații profesioniste, ci rețele de influență locale organizate pe tiparul familiilor mafiote. Aș îndrăzni să spun că timidele măsuri pe care PSD le propune în privința taxării capitalului au mai degrabă în vedere hrănirea acestui sistem medieval de relații clientelare decât politici progresiste asumate.
PNL
Următorul partid ca importață în opțiunile electorilor este Partidul Național Liberal. Din punctul de vedere al doctrinei asumate PNL este cel mai de dreapta partid politic important. Dezideratele sale sunt clare și reiau, practic, ideile centrale ale neoliberalismului:
Dezvoltarea individului este direct legată de respectul pentru proprietatea acestuia. Doctrina liberală plasează în centrul ei proprietatea privată
Statul nu este și nu are dreptul să se comporte ca un proprietar al talentului și muncii cetățenilor săi, ci trebuie să fie, înainte de toate, instrumentul afirmării drepturilor acestora. Prin urmare, vom acǚiona constant prin politici liberale în direcția limitării intervenției statului în societate și economie, pentru un stat minimal, atât în sensul restrângerii fiscalităii, cât și în sensul combaterii fenomenului supra-reglementării.
Cum spuneam, PNL asumă fără rezerve toate politicile neoliberale privind individul, dereglementarea, statul minimal, susținerea capitalului, competiția, non-intervenția statului în economie, etc. Problema actuală a PNL este că nici el nu a fost scutit de scandaluri de copupție care au afectat imaginea partidului. În plus, competiția pentru primăria Bucureștiului din 2016 și ”bâlbele” de atunci în desemenarea unui candidat credibil au afectat grav percepția publicului cu privire la această formațiune politică. În plus, PNL nu reușește să aibă un discurs de succes în afara bazei sale electorale. Angajându-se adesea în blamarea electorilor, ei riscă să fie percepuți ca aroganți și rămână astfel un partid pe care țara nu-l merită. În plus, asumarea unor principii neoliberale hard-core în condițiie în care acest proiect pare pe zi ce trece tot mai falimentar și generator de crize și dezaste economice, ecologice și sociale reprezintă o încremenire în idei fumate.
USR
Partidul Uniunea Salvați România (USR) este foarte interesant din punct de vedere al programului politic. Spre deosebire de PNL care exprimă valori neoliberale clare, USR are un program politic mai degrabă corporatist. Cu un jargon preluat din discuțiile de afaceri, programul USR nu vorbește direct despre dereglementare, privatizare sau individualism. Limbajul politic este înlocuit, cum spuneam, de un limbaj corporatist. De altminteri, unii membri aspiranți îmi spuneau că ei privesc partidul ca pe o corporație. Viziunea și dorința lor este ca întreaga țară să devină o corporație. Ceva mai atenți la ideile de inegalitate, sărăcie sau marginalizare, USR tratează aceste chesiuni în limba de lemn corporate. Performanță, eficiență, evaluare, management, indici, grad de îndeplinire a obiectivelor, hub tehnologic, outsorcing, pateneriate public-privat, antreprenoriat cultural, ecosisteme creative sunt termenii în care se exprimă USR. Viziunile lor sunt mai articulate ceea ce arată că s-a lucrat la acest program de către mai mulți membri care sunt true believers. Dacă la PSD și PNL suspectăm faptul că programul a fost mai degrabă alcătuit de consilieri, la USR acesta este expresia unei consultări a membrilor și rezultatul unei dezbateri între oameni care își asumă aceste lucruri. Pericolul neoliberal nu este la fel de strident ca și în cazul PNL. Totuși ceea ce USR propune în multe locuri pare în concordanță cu un program foarte dur de reformă. De pildă, pe lista neagră a USR sunt inspectoratele școlare:
Propunem o reformă a inspecției școlare, astfel încât evaluarea profesorilor să fie una reală și eficientă. Actuala formulă, în care inspectorii sunt numiți politic, a avut o contribuție importantă la situația cvasi-falimentară a învățământului românesc.
S-a discutat adesea în spațiul public despre desființarea acestei instituții pe care USR o resimte ca aservită politic. Firește, ideea ar fi, poate, să o facem funcțională, nu să o distrugem, însă obsesia descentralizării, a eficientizării nu lasă prea mult loc pentru discuții în acest caz. În plus, reforma educațională are la bază viziunile propuse de un ONG care a dezvoltat proiectul Teach for Romania, proiect care este departe de a fi îmbrățișat drept un model de succes de către toți cercetătorii în domeniul educației.
Planurile USR vizează transformarea României într-un ”hub tehnologic”. Date fiind succesele industriei IT, USR propune introducerea în programa școlară a cât mai multe cursuri de tehnologia informației și încurajarea acestui segment. În ce privește politica externă USR se arată pentru formarea unei armate europene și pentru intrarea României în spațiul Schengen.
Recentele discuții privind viziunea asupra fiscalității a USR, ne arată că ei doresc să încurajeze tinerii să se mute în orașe, fără să își pună o clipă problema ce o se se peteacă în sândul comunităților de unde pleacă acesți oameni.
PLUS
Nou înființatul partid PLUS nu are afișat pe site un program politic, ci un manifest. Dintre cele trei partide care își dezbat electoratul de dreapta, PNL, USR și PLUS, acesta este partidul cu valorile cele mai de stânga. În manifestul PLUS apar formulări de tipul:
Piața liberă este o soluție în asigurarea competiției, dar nu garantează nici onestitatea acesteia, nici intrarea sau menținerea în competiție a celor defavorizați. În același timp, deși prețuim competiția și aderăm la individualism ca formă de exprimare a creativității, considerăm că acțiunea colectivă, cooperarea, bazate pe individualismul etic, nu pe cel egoist, sunt pietre de hotar în construirea unei lumi libere și drepte pentru cât mai mulți oameni cu putință.
De asemenea, sărăcia și polarizarea socială sunt recunoscute ca probleme – un lucru surprinzător pentru politica românească de dreapta – și se propune chiar combaterea lor. Astfel, PLUS propune:
politici antidiscriminare şi pentru egalitate de șanse, precum și politici de diminuare a sărăciei și a polarizării socialepolitici antidiscriminare şi pentru egalitate de șanse, precum și politici de diminuare a sărăciei și a polarizării sociale.
Soluțiile PLUS sunt însă simpliste, dacă nu chiar fasciste. Sursa principală a problemelor României este corupția și oamenii corupți.
Considerăm că nedreptatea, manifestată în consecința unui climat de corupție endemică, este sursa principală a subdezvoltării noastre. (…) Pe listele celor mai multe partide politice s-au aflat mulți oameni corupți, incompetenți, șmecheri locali, indiferent de numele partidului.
Acești oameni ”stricați” vor fi înlocuiți cu oameni onești care vor trăi fericiți până la adânci bătrâneți.
Credem în competență și în onestitate. Suntem hotărâți să apărăm valorile în care credem. Suntem dintre voi. Am muncit și ne-am construit până acum viața în afara politicii, așteptând de la cei care au condus România în ultimele decenii să ne creeze șanse de dezvoltare, pentru noi și copiii noștri.
Viziunea politică a PLUS este una clară: avem oameni buni și oameni răi. Până acum ne-au condus oamenii răi. Acum trebuie să preluăm noi, cei buni, puterea! Inutil să comentăm populismul acestor afirmații. Cu privire la PLUS s-au exprimat rezerve după consultarea statutului. Am consultat eu însămi acest document care nu este ușor de accesat și, într-adevăr, PLUS este un partid centralizat în care ierarhiile sunt foarte clare și liderul are o putere foarte mare. În plus, deși se laudă cu ”oamenii noi”, PLUS o are în conducere pe Irina Alexe, o pensionară de 42 de ani din MAI care încasează o pensie de 13.000 de lei pe lună.
USR și PLUS au decis să se alieze și să-l pună pe șeful PLUS, Dacian Cioloș, în fruntea listei candidaților la europarlamentare.
DEMOS
În fine, avem după trei decenii o alternativă ceva mai progresistă și vocală la PSD. Este vorba despre nou-înființatul partid DEMOS. Sunt simpatizantă a acestui partid care este, din păcate, marginalizat ca urmare a faptului că trebuie să strângă într-o lună 200 000 de semnături pentru a putea participa la alegerile europarlamentare. România este țara din UE care cere numărul cel mai mare de semnături, lucru care împiedică partidele mici să se impună pe scena politică. Despre programul DEMOS am scris și cu alte ocazii. Este un program real de social democrație și diferența majoră față de PSD pare să fie că acești oameni, la fel ca și cei din USR, sunt true believers, adică își asumă și cred în valorile pe care le susțin public. Linda Greta Zsinga, o activistă romă care vinde flori pe stradă, este candidata plasată în fruntea listei de cei de la DEMOS. Criticile nu au întârziat să apară. Cei de stânga, mai exact socialiștii macho, susțin că e o manevră de PR pentru a mobiliza energiile critice către cauze identitare lăsând lupta de clasă în afara discuției. Cei de dreapta se manifestă rasist și agresiv susținând că este o manevră tip PSD în care o femeie este plasată în față pentru ca politicile reale să se facă în spatele cortinei. Oricum, dincolo de simpatiile personale, consider că este un lucru de bun augur că pe scena politică a apărut un asemenea partid, singurul care nu luptă pentru electoratul de dreapta, unde înghesuaila e foarte mare și care privește serios problemele inegalității, sărăciei sau marginalizării.
DEMOS este și partidul care susține o reformă a sistemului economic european și susține că luptă pentru o Europă socială. Nu sunt însă suficient de clare direcțiile în care să aibă loc această reformă, pașii concreți de acțiune și rezultatele scontate. În rest, aflăm generalități din programele politice ale partidelor. USR se exprimă cu privire la formarea unei armate europene și pătrunderea în spațiul Schengen, PNL are pe site afilierea instituțională la grupul Partidului Popular European, iar PSD nu are absolut nicio referire la UE și rolul României în această construcție instituțională. Din păcate, tema anticorupției a mobilizat toate energiile și există foarte puțin loc pentru discuții critice. Uniunea Europeană rămâne în aceste condiții ceva abstract care este fie adulat, fie criticat, fără o dezbatere autentică despre rolul pe care țara noastră ar trebui să-l joace în acest context. Am avea oare nevoie de politică fiscală comună, de o bancă centrală cu prerogative mai însemnate sau, poate, de reglementări comune în ce privește legislația muncii? Oare nu ar fi normal să avem o legislaţie la nivel UE care să-i apere pe lucrătorii detaşaţi, care să aibă condiţii decente de muncă precum colegii lor din ţările dezvoltate economic în care lucrează? Sunt deocamdată teme care nu apar pe agenda publică.
