Macron în București: Hai să interzicem dumping-ul social ca să aveți salarii mai mari în România

Președintele României Klaus Iohannis a declarat că nu e nici susținator, nici se opune ideilor omologului său francez pentru o schimbare a regulamentelor europene privind muncitorii detașați

Emmanuel Macron și Klaus Iohannis (foto: Copyleft, Senat Rzeczypospolitej Polskiej, CC BY-SA 3.0, via Wikipedia Commons)

Vizita președintelui francez Emmanuel Macron în Micul Paris – București, a creat mare agitație și a provocat atenția mediilor românești. Televiziunea națională a României a relatat întreaga zi mișcările și vorbele șefului de stat francez, adăugând și comentariile unor experți despre mesajul liderului european și semnificația respectivă pentru România.

Dar în afară de retorica tradițională despre legătură istorică specială între francezi și români un punct de disonanță s-a apărut când a fost vorba de așa-numiții muncitori detașați în UE. Macron vrea să schimbe o directivă europeană privind acestea, așa că dumping-ul social pe care îl practică să fie oprit și companiile franceze să ii folosesc mai rar pe muncitori din estul european, cunoscuți la rândul lor ca forța de muncă ieftină.

Stăpânul Palatului Elysee a venit în România cu o viziune economică clară despre relațiile cu românii. Câteva acorduri între companiile franceze și române în sectorul industrial au fost semnate. Au fost anunțate totodată intenții pentru investiții noi în România și a fost exprimată speranță unei legături chiar mai strânsă între ambele popoare. Dar chestia cu muncitorii detașați a dominat altele teme la conferința de presă a ambilor președinți.

”În cadrul acestei conferinţe de presă aş dori să explic faptul că revizuirea directivei pentru detaşarea lucrătorilor nu interzice transportatorilor deplasarea, ci dimpotrivă acum prezintă un cadru slab care permite angajarea lucrătorilor cu preţurile din ţara de origine. Doresc să punem capăt acestui sistem care nu reprezintă spiritul Uniunii Europene”, a explicat Macron.

Începând cu 1996 există o directivă europeană discutabilă care permite așa-numitul dumping social – companiile înregistrate în țări membri cu cheltuielile reduse pentru munca și cu o protecție socială redusă ar putea trimite muncitori detașați în țările dezvoltate ale uniunii. Este un câștig pentru firmele din partea vestică și nordică a UE să aibă acest fel muncitori, dar ei totodată deteriorează veniturile și securitatea socială a muncitoriilor în țara unde sunt detașați pentru munca.  Șomajul în Franța este 9,% în trimestrul al doilea anului 2017. Există opinii că Macron a început lupta sa personală de a schimba directiva privind muncitorii deteșați ca să ridice numărul angajaților.

Schimbările de bază care sunt discutate sunt trei. Primul, timpul muncii să înceapă imediat după ce contractul de muncă a intrat în vigoare și nu după șase lunii. Macron totodată vrea să scadă timpul pentru acest fel de detașări de la starea actuală – 3 ani, la un an. Comisia Europeană oferă ca acesta să devină doi ani. Președintele francez totodată vrea un salariu just pentru muncitorii detașați, care pe părerea lui trebuie să primească salariul minim în țara unde lucrează, să plătească contribuțiile sale de securitate socială în ea și să se conforme acordurilor colective de muncă în sfera sa respectivă. Aceste schimbări ar duce la o căutare mai mica de mână de lucru ieftină din Europa de East în țări precum Franța, Germania sau tarile scandinave.

”Ce viitor vă doriţi pentru România? Doriţi ca în mod durabil salariile din România să rămână la o treime din salariile din Franţa? Vă doriţi ca munca calificată să se dezvolte insuficient? Sau vă doriţi ca ţara dumneavoastră să intre pe deplin în Europa, să aveţi calificări mai bune, să atrageţi talente, să vă păstraţi talentele, să aveţi oameni mai bine plătiţi care să aibă avantaje sociale şi tranziţia să se facă pe deplin. Înţeleg de la Preşedintele dumneavoastră că aţi ales a doua opţiune şi că doriţi ca România să intre pe deplin într-o Europă mai integrată. Deci pentru România situaţia din prezent nu este ideală. Este o situaţie în care ţările profită de diferenţele salariale. Ţările care susţin statu-quoul susţin de fapt această situaţie care nu este benefică pentru România… Ceea ce facem este să oprim un abuz care nu este bun pentru nimeni. Sunt foarte încrezător în capacitatea comună de a obţine un acord care să fie bun pentru toată lumea şi această luptă pentru reforma detaşării lucrătorilor şi acest angajament indispendabil sunt pentru mine o primă etapă către o reformare a Europei, care să fie Europa convergenţei fiscale şi sociale, a progresului pentru toţi, o Europă care să plece de la o ambiţie comună şi nu o Europă cu jocuri divergente între diferitele puteri, unde fiecare se specializează într-un model de creştere care nu este bun pentru nimeni”, a zis Macron în prezența omologul său român Iohannis și media.

Iohannis, care dintotdeaună încearcă sa exprime loialitate euroatlantică, a subliniat că el vrea ca România să devină o țară refondatoare a UE, fără numirea anumitei inițiative în această privință. Dar când jurnalișii l-au cerut să exprime opinia sa despre viziunea lui Macron pentru alte regulamente muncii din UE, președintele roman a explicat că directiva trebuie schimbată, dar ea e o chestie complexă, că muncitorii și din Vest, și din Est au dreptate, și că el insuși nu are poziție pe tema.

”Este foarte important să evităm simplificările inutile în această speţă. Putem să observăm foarte uşor că în special în Europa de Vest, nu numai în Franţa, şi în altă parte, apare tot mai des această discuţie legată de ceea ce se numeşte „social dumping”, adică evitarea unor cheltuieli sociale care nu se motivează. În acest sens, nu pot să vă spun că sunt pentru sau sunt contra şi sunt foarte multe aspecte, unele dintre ele foarte tehnice, care trebuie discutate de către specialişti. Evident nu cred că v-aţi imaginat că domnul Preşedinte Macron şi cu mine stăm să redactăm un draft al acestei directive, dar trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt. Există pe de-o parte o mare nemulţumire în Franţa că sunt lucrători care aparent încearcă mai degrabă să eludeze sistemul decât să se încadreze în sistem, pe de altă parte putem să observăm că există foarte mulţi oameni în Europa de Est, de exemplu în România, care vor să lucreze în Franţa, în Germania, în Spania. Ei, dacă situaţia este aşa, este foarte clar că trebuie să îmbunătăţim această directivă. Este inadmisibil să vedem aceste nemulţumiri, pe de-o parte în Europa de vest că vin muncitori şi nu sunt toţi declaraţi, pe de altă parte dorinţa oamenilor din est de a trăi mai bine”, a spus Iohannis.

Ambii politicieni au împărtășit opiniile lor pe alte teme de importanță bilaterală și europeană. Macron a arătat susținerea sa pentru aderarea României la Schengen, dar a adăugat că spațiul comun nu lucrează bine și trebuie reformat. În același timp ambii politicieni au fost de acord că securitatea și apărarea în Europa trebuie întarite, care de obicei se interpretează că mai multi bani pentru sectorul apărării. Macron a adăugat că aderarea Românei la Eurozone va fi un pas către intregrarea ei avansată în UE – un drum lângă care Franția va ajuta Bucureștiului.

Președintele francez s-a întâlnit și cu premierul roman Mihai Tudose și a vizitat Muzeul Satului ”DimitrieGusti” înainte de a pleca spre Bulgaria unde este așteptat în Varna și  Balcic.

Dar în media lucrurile n-au fost dintotdeauna bune pentru vizitatorul special și ideea lui. Augustin Hagiu – președintele Federației Operatorilor de Transport, a zis la TVR că companiile străine în România, inlcusiv cele franceze, plătesc salarii și contribuții sociale după standardele românești și nu după standardele occidentale sau europene. În același timp aceste companii în multe cazuri nu declară profituri, eliberându-se de plătirea taxelor. Aceste companii totodată exportează capitalele generate în România în străinatate.

Așa telespectatorul a rămas cu impresia că stadanrdul dublu împotriva căruia se lupta Macron nu va disparea, ci doar va fi transformat, în timp ce Estul european continuă să ajute companiile occidentale să fie competitive la piața mondială.

„Este o formă de neo-protecționism”, susține Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România, potrivit Agerpres. Companiile de transport în întreagă parte estică a UE sunt îngrijorate că șoferii camioanelor lor ar putea fi considerati muncitorii detașați și firmele să piardă competivitate și să plătească amende sub condițiile discutate.

Cea mai mare parte din muncitorii temporali vine din Polonia (16,9%), Portugalia (16,1%), Spania (15,7%), Belgia (13,2%) și Germania (11,8%). În afară de transport celălalt sector cu mai mare prezența este construcția. Când acești muncitori detașați sunt pusi în aceleași condiții ca muncitorii locali siguranța socială va crește pentru toți, dar cei detașați nu va fi atât de ceruti în țările unde sunt trimiși. Probabil, mulți dintre ei vor fi dați afară și vor trebuie să se întoarcă în țara de origine. Atunci șomajul în Sudul și Estul Europei va crește. Europa de East și o parte importantă dintre cetățenii ei vor trebui să caute feluri noi de a fi efectivi la piața europeană.

Vizita lui Macron în Austria, România și Bulgaria ar putea fi interpretată ca un semn nou că contractul social asupra căruia relațiile intra-europene au fost bazate până la azi se schimbă și renegociază. Pentru Europa de Este care are un rol mai peripheral și este in afara eurozonei este important să aibă resursele ca să găseasca singură rolul său viitor în uniune, fără să fie doar un obiect al deciziilor europene. Oare europeni estici au propria viziune pentru UE nouă sau ei simplu se vor plasa în macrocadrele lansate de oameni precum Macron?

Vladimir Mitev

Jurnalist de știri și analize internaționale. A lucrat pentru revista săptămânală bulgară ”Tema” între 2008 și 2015. Fondatorul blogului bilingv româno-bulgar ”Podul prieteniei”. Articolele și traducerile lui au aparut în agenția BGNES, revistele ”A-specto”, ”Economie”, blogul ”Bulgaria Solidară”, și altele. A publicat şi în revistele românești Decât o Revista și Q Magazine, în revistele culturale Vatra şi Poesis, ca și pe site-ul român de stânga Critic Atac.


Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu, E-mail adresa Dvs. nu va fi publicat