Parlamentul bulgar a decis să înlesnească importul lucratorilor străini

Organizaţiile patronale şi cabinetul ”Borisov 3” au ajuns la o nouă victorie în lupta sa de deschidere importului lucratorilor din ţări în afara de UE

Vicepremierul din ”Uniţi Patrioţi” Valeri Simeonov susţine vehement importul lucratorilor din ţări terţe afară de UE (foto: Baricada)

Acest articol a fost publicat pe 2 februarie 2018 pe secţia bulgărească a site-ului Baricada. O opinie analitică privind schimbările legislative menţionate, poate fi citită aici şi aparţine consilierul economic al Confederaţiei Muncii ”Sprijin” Vania Grigorova.

Parlamentul Bulgar a promulgat la prima citire schimbări care vor înlesni importul lucratorilor străini în Bulgaria din ţări afară de UE. Asta se va întâmpla din cauza corecţiilor în Legea pentru Migrare Muncii şi a Mobilităţii de Muncă, care au fost propuse de către guvernul lui Boiko Borisov şi în susţinere căror presioneză de mult timp organizaţiilor patronale din Bulgaria.

Schimbările au fost susţinute de coaliţia triplă din Parlament – partidele GERB, ”Patrioţi Uniţi” şi ”Voinţa” şi de reprezentanţi partidului ”Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi”. Reprezentanţii Partidului Socialist Bulgar (BSP) au votat ”împotriva” sau ”abţinut” (47 voturi în întregime). Însă 113 deputaţi au susţinut schimbările.

Pretextul oficial pentru schimbările este transpunerea în legislaţia bulgărească unei directive europene despre condiţiile de rezidenţa în UE a cetăţenilor terţelor ţări când este vorba de studii universitare, participare în programe de cercetări ştiinţifice, proiecte educaţionale, burse, schimări şcolare, voluntariat şi ajutor în creşterea copiilor.

După o practica veche a parlamentului bulgar argumentele ”nevinovate” pentru sinhronizare legislaţiei noastre cu cea europeană se folosesc pentru a introduce alte schimbări, care nu sunt scopul directivei sinhronizate, cum se vede şi din titlul directivei. De obicei această schemă se foloseşte pentru introducere liniştită a unor soluţii legislative, care apoi sunt justificate ca ”obligaţii” către ”Bruxelles”.

Prin schimbările promovate cade obligaţia că Ministerul Muncii şi al Politicii Sociale să audă poziţia sindicatelor, când anumită firmă îşi doreşte să primească permis pentru import lucratorilor, prin care străini se vor ridica la peste 10% din cei angajaţi. Aşa importul lucratorilor în afară de UE va fi ”desfundat” şi cadrele bulgare potenţiale vor suferă. Nu trebuie uitat şi că lucratorii străini vor fi dispuse unui risc mai ridicat de exploatare şi abuz al drepturilor lor, pentru că le vor fi obiectiv mai greu de a se uni şi de a-şi proteja drepturile într-o altă ţară.

După părerea sindicatelor practica deocamdată arată că nu e mic numărul cazurilor când unii angajatori necorecte vor să importeze lucratori din ţerţe ţări, fără să existe dovezi că în Bulgaria nu sunt cadre care să ocupe poziţiile libere.

În ultimii luni sindicatele au dovedit de câteva ori că afirmările business-ului pentru ”lipsa cadrelor” de fapt ascund lipsa de dorinţa lor să plătească unele salarii adecvate.

De exemplu, când se vorbeşte pentru deficit de ingeneri şi himici, datele din Agenţia Ocupării Forţei de Muncă arată că pentru cinci dintre profesiile lor sunt anunţate şi neocupate 409 locuri de muncă, iar în acelaşi timp în birourile muncii sunt înregistrate 2880 specialişti potrivite. După Agenţia aceste locuri nu sunt ocupate din cauza platei jignitoare de scăzută şi condiţiile de munca neacceptabile. Totodată sindicatele au dovedit Ministerul Muncii şi al Grijelor Sociale că şoferii internaţionali dormesc câte 10 într-o dubă, nu le sunt plătite bani pentru călătorii de afaceri, sunt asigurate la nivelurile de asigurare minimale, şamd. Iată de ce nu există oameni care vor să ocupe locurile libere de muncă într-o firma dată, care se plânge de deficit cadrelor şi cere permispentru import.

Într-un alt paragraf al legii promovat se prevede scapare de responsabilitatea financiară a angajatorului pentru întoarcerea acasă a unui concret cetăţen de ţară terţă, care a lucrat pentru el şi a locuit în Bulgaria nelegal. ”Acest angajator a ştiut fără îndoială că angajatul lui a trăit în Bulgaria fără documente oficiale. El nu l-a asigurat şi a folosit munca lui ilegal. Iată de ce noi credem că cheltuielile pentru întoarcere persoanei în ţară lui este cel mai mic lucru care trebuie prestat de către un angajator, care a încalcat legea”, sublinează Confederaţia Muncii ”Sprijin” când e vorba de schimbările legislative.

Gânduri şi pasiuni parlamentare

Dezbaterile pe schimbările legislative au continuat în jur de doi ore. Au existat argumente de bun simt, dar şi afirmăţile naţional-populiste tipice pentru parliamentul bulgar.

Deputatul din PSB Gheorghi Ghiocov a spus încă la început că grupul lui nu va susţine proiectul legislativ, pentru că este îngrijorată de două paragrafe – legate cu scaparea coordonării cu sindicatele şi cu întoarcerea lucratorilor nelegale înapoi în ţările lor de origine.

”Nu sunt sigur că schimbările vor influenţa pozitiv lucratorului bulgar. Oare n-ar fi în dauna lui, ţinând pe loc nivelurile salariilor”, a spus Ghiocov. El a adăugat că n-a văzut niciune date Agenţiei de Ocupare, care să justifice nevoia schimbărilor, care se referă la înlesnirea accesul unor lucratori străini. Pe părerea lui o privire mai atentă la datele agenţiei arată că numărul cadrelor calificate în Bulgaria nu e mică. ”După o citire atentă a schimbărilor, devine clar că împreună cu textele care transpune directivă, sunt introduse şi schimbări în alte texte, care nu se referă la tema şi scopurile acestei directive”, a subliniat Ghiocov.

După părerea lui prin revocarea responsabilităţii financiare a angajatorilor pentru întoarcerea muncitorilor nelegale se stimulează angajarea nelegală şi se însarcinează statul cu cheltuieli care n-are cum să fie susţinut. De la BSP nu pot susţin şi schimbările în regimul de coordonare cu sindicatele, care de la obligatoriu devine de recomandare şi aşa se intorduce subiectivism şi condiţii de corupţie. Preşedintele comisiei muncii şi a politicii sociale Hasan Ademov a făcut o afirmare că regimul de recomandare e o variantă mai bună decât cel obligator.

”Este adevărat că avem nevoie de un accest înlesnit pentru lucratorii străini, dar asta nu trebuie să fie în dauna lucratorilor bulgari. Piaţa noastră de muncă are nevoie de balanţă”, a spus Ghiocov şi a promis că BSP va propune scapare celor doi paragrafe discutabile între prima şi a două citire.

Colegul lui Ghiocov din grupul parlamentar ”BSP pentru Bulgaria” Spas Pancev a spus că anumite sfere economiei bulgareşti nu se dezvolt din cauza lipsa cadrelor. Pe părerea lui în afară de agricultură, alte asemenea sfere sunt industria armelor şi industria de confecţie. Afirmarea lui este extrem de interesantă în contextul în care industria armelor este una dintre cele mai dezvoltate în ultimii ani. Iar când e vorba de confecţiile problemele acolo fără îndoială sunt legate de marea exploatare, salariile mici şi abuzul lucratorilor, ci nu cu lipsa specialiştilor.

Deputatul din GERB Svetlana Angelova a anunţat că este surprinsă de criticile lui Ghiocov şi ale lui BSP, pentru că în timpul şedinţei comisiei parlamentare a muncii şi a politicii sociale ei n-au avut contestari. Ea a susţinut că scopul acestui proiect este doar transpunerea în legislaţiei bulgareşti a unei directive europene. Angelova a subliniat că nu vede problema în schimbare coordonarea cu sindicatele a deiziilor pentru import lucratorilor de la obligatoară la recomendabilă.

Deputaţi din partea stânga a salei parlamentare au subliniat că după Institutul Naţional de Statistică în Bulgaria în al treilea trimestru anului 2017 are peste 35 000 oameni în şomaj cu educaţie înaltă, peste 60 000 cu educaţie medie-profesională şi peste 90 000 cu educaţie medie. ”N-am descoperit documente din Agenţia a Ocupării Forţie de Muncă ataşate către proiectul de lege, care să arate o nevoie adevărată de import lucratorlor”, a spus deputatul din BSP Todor Baichev.

Chiar dacă ”Patrioţii Uniţi” susţin proiectul de lege, iar vicepremierul Valeri Simeonov este între apăratorii lui de bază, deputatul din ”Ataka” Pavel Şopov a făcut o intervenţie critic. El a subliniat că în alte ţări dezbaterile acestea au fost dintodeuna foarte furtunoase şi tema este o problema fundamentală care divide partidele pe baza prinicpială. El a adăugat că dintotdeauna ”îi e frică”, când Parlamentul Bulgar promulgă ceva ”după directivă”.

”Această directivă are o importantă mare ideologică. Ea nu duce din nou în abordarea liberală către problemel – abordarea veche, banală şi foarte falşa a mişcării libere ale oamenilor şi capitalilor. Este o abordare liberală veche – amestecarea oamenilor într-o sau altă ţară, care după o premisă nobilă duce lucrurile într-o direcţie prin care se va realiza mai mari foloase pentru unii şi mai mari negativi pentru alţi”, comentează Şopov.

Pe părerea lui scopul este ”să fie introduse elemente străine” în societatea bulgară, care face parte de ”un val colonist – ca şi cum temporal, însă de fapt permanent”. ”Mulţi din cei care vor veni, vor veni din ţări, cu care noi am construit un gard care să ne păzească. N-am îndoială”, a anunţat Şopov, care altfel criticează organizaţiile patronale că scopul lobby-smul lor este să ”ţină salariile scăzute”.

Exact când din cercurile opoziţiei au început să se întrebe dacă Şopov a devenit o opoziţie internă, deputatul din ”Ataka” a anunţat că problema care creează deficit forţei de muncă este legat de emigrarea bulgarilor peste graniţa, care în acest moment este în stare de rezolvare categorică de către ”Patrioţii Uniţi”. ”Cel mai sigur fel de a rezolva acest problem este să continuăm politică, pe care în acest moment noi, conducatorii am început şi realizăm – o creştere veniturilor drastică, de şoc. Iată cum vor pleca din condiţia în care suntem – lipsa cadrelor” a anunţat pretenţiile sale de mare merite Şopov. Pretenţiile lui, bine înţeles, au fost contestate de către opoziţia.

Mai probabil asta nu va fi tot

Până la promulgarea finală a schimbărilor se aşteaptă şi alte surprize neplăcute pentru lucratorii bulgari. Între prima şi a doua citire sunt posibile multe adăugări, care sunt cerute de business. Deocamdata textele promovate prevăd păstrare în foţa aşa-numitului ”test de piaţa” – o cerere către angajatori prim să anunţe locurile de munca libere în Bulgaria, înainte de a încerca să importeze personal. Angajatorii insistă acest test să fie scapat şi vor încerca de a-l ”dobora” între prima şi a două citire.

Există o listă de stat cu profesii de înaltă calificare, unde testul nu se aplică. Până la recent acolo au fost plasate doar IT-iştii. Săptămâna trecută această listă a fost deschisă la o şedinţa a Uniunii Naţionale pentru Migrare Muncii şi Moblitate Muncii şi în el a fost puse totodată inginerii şi himici. Doar unele impiedicări formale au preventat includerea acolo şi a tehnicienilor de maşine.

O altă propunere provine de Asociaţia Capitalului Industrial (AICB), care este foarte probabil să fie propuse de anumit deputat şi prevede marire termenului al permisului pentru acces unui lucratori străin la piaţa muncii din Bulgaria. În acest moment termenul este doar un an cu o opţiune de prolungare cu trei ani. AICB îşi doreşte să facă termenul să fie 2 ani cu opţiune de prolungare cu până la 5 ani. Exact la anul al cincilea de la rezidenţa sa permanentă în Bulgaria fiecare străin are drept de a aplica pentru cetăţenie bulgăreasă. Business-ul îşi doreşte şi procentul permis de lucratori străini din ţări terţe într-o firmă să devină 30%, în loc de cei 10% actuale.

Acum câţiva an în jur de 100-150 de oameni se lupta pentru un loc de muncă. Acum după datele oficiale 23 oameni în şomaj se competă pentru un job. Această competiţie scăzută între lucratori şi nu un boom economic hipotetic din ţară este cauză ca organizaţiile patronale se plâng că nu există cadre pentru ele. Pentru că ei pot alege între mai puţini oameni. Pentru că lor e mai greu de a avertiza angajaţii săi astfel: ”Dacă nu-ţi place, pleacă! Este o coadă de dornici să-ţi ocupe locul”. În scurt piaţa muncii le forţează să se comport mai normal cu lucratori. Le forţează să cresc salariile aşa că competitorii să-nu le fure cadrele”, a spus în faţa Baricadei consilierul economic al preşedintelui Confederaţiei Muncii ”Sprijin” Vania Grigorova.

Confederaţia Muncii ”Sprijin” a fost singură organizaţie care n-a susţinut schimbările în discuţia lor în miercuri în Consiliul Naţional pentru Colaborare Tripartiră. Poziţia sindicatului a devenit cauza pentru o ataca urată unor medii, pentru care se spune neoficial că sta preşedintele Confederaiei Patronilor şi Industrialilor din Bulgaria Kiril Domusciev.

Nikolai Draganov

Are licenţă de sociologie şi masterat de marketing de la Universitatea de Economie Naţională şi Mondiala din Sofia. Începând cu anul 2012 lucrează ca jurnalist politic – în News.bg, agenţia de ştiri BGNES şi BiT TV. În capacitatea sa de reporter parlamentar relatează despre munca celui de al 42-lea şi al 43-lea Parlament Bulgar. Este coautor filmului ”Oamenii invizibili”, care povesteşte despre oamenii fără adapost din Sofia.


Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu, E-mail adresa Dvs. nu va fi publicat